VIDEO / Şedinţă solemnă la Parlament, dedicată Centenarului. Klaus Iohannis: „Mergem în direcția corectă?”; Viorica Dăncilă: „Lansez un mesaj de pace către președintele României”

La şedinţă participă, printre alții, și Custodele Coroanei, Principesa Margareta, Prefericitul Daniel, preşedintele Curții Constituționale A României (CCR), Valer Dorneanu Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, și foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu.

„Este responsabilitatea dumneavoastră să asiguraţi buna legiferare într-un cadru de dezbateri deschise şi transparente. (…) astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societăţii. Este încă timp că reveniţi asupra unor legi care nu au nici susţinerea oamenilor, şi nici nu corespund standardelor europene. Nu puneţi în joc tot efortul şi sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectaţi în Uniunea Europeană. Nu faceţi rău societăţii româneşti mergând mai departe cu legi ale justiţiei şi cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democraţie veritabilă”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, printre altele,  în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.

Principalele declarații din şedinţa solemnă a Parlamentului

Președintele Klaus Iohannis:

• Aniversăm un veac de la cea mai mare realizarea a românilor: Înfăptuirea Mari Uniri
• Marea Unire a durat, pentru că propunea drepturi si libertăți așteptate de toți oamenii
• Românii așteaptă o guvernare la înălțimea moștenirii încredințate
• A ri român echivalează acum cu a fi european
• Suntem parte a unei comunități de valori
• Mare Unirea e mai mult decât un act definitoriu
• Întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii e dacă vor continua să promită mult și să livreze puțin sau au curajul de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea centenar? Răspunsul lor ne poate indica sursele identității și coeziunii naționale.
• România trebuie să năzuiască tot mai sus, ca națiune liberă, să nu își piardă direcția
• Dragi parlamentari, ascultați vocea românilor, ridicați-vă la însemnatatea centenarului și nu îl dezonorati. Nu faceți rău societății românești mergând mai departe cu legile justiției. Luați exemplul anului 1918…
• Sunt atâtea probleme care își așteaptă rezolvarea, la care românii așteaptă să vă aplecați
• Centenarul nu e doar un prilej să ne uităm în trecut și să ne onorăm istoria. E si un moment de reflecție, în care se ne întrebăm dacă ne-am revendicat locul pe care îl merităm în rândul țărilor lumii. Mergem în direcția corectă sau ne aflăm pe un drum greșit care ne va duce în altă parte?
• La mulți ani, români! La mulți ani, România!

Recomandări

Marcel Ciolacu a anunțat data la care România va intra în Schengenul terestru, după întâlnirea cu Mark Rutte

Iată textul integral al alocuțiunii președintelui României, Klaus Iohannis:

„Domnilor Președinți ai Senatului și  Camerei Deputaților,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Doamnelor și domnilor membri ai Guvernului,

Excelențe,

Doamnelor și domnilor,

Dragi români,

Acum exact 100 de ani se înfăptuia Unirea Bucovinei cu România. Urmându-i declarației Sfatului Țării de la Chișinău din 27 Martie 1918, prin care se proclama Unirea Basarabiei cu România, Moțiunea adoptată de Congresul Național al Bucovinei făcea al doilea pas pe calea realizării Marii Uniri, care avea să se împlinească la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Aniversăm astăzi un veac de la cea mai importantă realizare a românilor: înfăptuirea unității naționale. Elitele intelectuale și politice ale începutului secolului XX ne impresionează prin exemplul lor de viziune, angajament și jertfă. Este vorba despre suveranii României, de prim-miniștri, de politicienii Regatului României ori de cei din Transilvania, Basarabia sau Bucovina. Este vorba despre oameni de știință și cultură, după cum este vorba despre eminenți păstori ai spiritualității poporului român.

Ei au rămas cu toții în memoria națiunii pentru că au urmărit cu tenacitate realizarea proiectelor și aspirațiilor naționale. Rostite de la tribunele Unirii, cuvintele făuritorilor Statului național nu ne explică doar cum a fost posibilă întregirea României, ci ne transmit, peste ani, un patrimoniu de idei și valori care își păstrează neștirbită actualitatea.

Năzuința împlinirii unității naționale a fost, totodată, și expresia unor valori civice, întrunind adeziunea tuturor segmentelor societății, nu doar a elitelor.

Mai mult chiar, în 1918, unirea provinciilor istorice cu România încetase să mai fie un obiectiv strict românesc, pentru a deveni unul convergent cu interesele și aspirațiile minorităților care conviețuiau cu românii în Basarabia, Bucovina, Transilvania ori Banat.

Prin toate acestea, Marea Unire a fost și este mai mult decât momentul definitoriu al unui popor care își regăsea, democratic, cadrul statal natural.

Marea Unire s-a putut înfăptui și, mai ales, a durat pentru că propunea în plan intern drepturi și libertăți așteptate de toți oamenii. Ea susținea în plan internațional prevalența dreptului asupra forței și principiul frățietății universale.

Într-un moment de criză a relațiilor internaționale, România, cu sprijinul aliaților săi, a fost parte a soluției, și nu a problemei. Pe 1 decembrie 1918, Iuliu Maniu se întreba, la Alba Iulia, ce ar putea face generația sa pentru a se ridica la înălțimea îndeplinirii unui asemenea ideal.

Cu privilegiul de a fi Președintele României în vremea Centenarului, preiau emoționanta interogație a fruntașului ardelean, făuritor al Marii Uniri, și v-o adresez dumneavoastră, aleșilor nației: prin ce putem să fim noi demni de împlinirile de acum 100 de ani?

Astăzi, întrebarea la care trebuie să răspundă politicienii, indiferent de partid sau doctrină, este dacă vor continua să promită mult și să livreze puțin sau dacă vor avea curajul și responsabilitatea de a pune bazele dezvoltării României în cel de-al doilea centenar.

Cred că răspunsul la această întrebare poate să ne indice sursele demnității și coeziunii naționale. Răspunsul la această întrebare se găsește, în ultimă instanță, în oglinda clasei politice românești și misiunea sa.

Doamnelor și domnilor,

Centenarul nu este numai un prilej de a ne întoarce privirea spre trecut și a ne onora istoria. Este, în egală măsură, și un moment de reflecție, în care să ne întrebăm, cu toată onestitatea, dacă ne-am revendicat locul pe care îl merităm în rândul țărilor lumii.

Mergem astăzi în direcția corectă sau ne aflăm pe un drum greșit, care ne va duce în cu totul altă parte decât unde vrem să ajungem, ca națiune? Aniversarea celor 100 de ani ai țării noastre ne găsește la o răscruce pentru destinul României în următorul centenar.

Secolul pe care l-am parcurs nu a fost deloc ușor, dar în ultimele lui decenii am reușit să progresăm. Trăim într-o societate liberă, cu instituții stabile, și ne leagă un amplu parteneriat strategic de cea mai puternică democrație a lumii, Statele Unite ale Americii.

Suntem parte a NATO, cu toate beneficiile de securitate care decurg din acest statut, și suntem membri ai Uniunii Europene, integrați în marea familie a națiunilor, așa cum au visat înaintașii noștri.

Nu ne-a fost simplu să ajungem aici. Și, tocmai de aceea, la fel ca acum un secol, oamenii au mari speranțe pentru viitorul țării noastre și așteptări îndreptățite de la cei care o conduc.

Cu atât mai mult de Centenar, românii așteaptă o guvernare la înălțimea moștenirii care ne-a fost încredințată, vor lideri politici responsabili, cinstiți și care să-și propună obiective politice ambițioase pentru România, nu pentru interesele lor vremelnice.

Românii înțeleg că prosperitatea noastră depinde, în mod esențial, de alegerile pe care le facem, de opțiunile de dezvoltare pe care le adoptăm, de consecvența în a ne urma angajamentele. Este timpul să înțeleagă același lucru și majoritatea politică și guvernamentală.

Doamnelor și domnilor,

Celebrăm Centenarul într-o perioadă tumultoasă pentru societatea românească, iar unele abordări populiste, demagogice și manipulatorii au semănat discordie și au afectat unitatea care ar fi trebuit să caracterizeze modul în care sărbătorim împlinirea unui vis de veacuri.

Spiritul națiunii este însă viu și s-a manifestat în susținerea fără echivoc pe care cetățenii au arătat-o în fața oricăror încercări de a pune în pericol principiile și valorile care au stat și la baza Marii Uniri de acum 100 de ani.

A fi român echivalează acum cu a fi european, iar acest lucru înseamnă mult mai mult decât semnificația istorică sau geografică a termenului. Înseamnă a fi parte a unei comunități de valori care prețuiește libertatea, solidaritatea, respectarea demnității umane, democrația și în care domnește necondiționat statul de drept. Sunt lucruri care fac parte din fibra națională și nimeni, sub nicio formă, nu are dreptul de a le contesta.

Doamnelor și domnilor parlamentari și guvernanți,

Ascultați vocea românilor, recuplați-vă la interesele naționale, ridicați-vă la demnitatea Centenarului și nu îl dezonorați! Luați exemplul anului 1918: România își atinge potențialul său doar atunci când politicienii sunt inspirați de năzuințele oamenilor și ghidați de un proiect național!

România trebuie să țintească tot mai sus ca națiune liberă, ca stat performant, în slujba cetățenilor săi, iar nu să-și piardă direcția și să devină captivă lipsei de viziune a câtorva politicieni fără simțul guvernării democratice.

Printre cele mai importante idealuri ale Marii Uniri au fost respectul legii și libertatea individului. Sunt idealuri care și astăzi mobilizează societatea românească și, prin urmare, trebuie să mobilizeze și acțiunea forului suprem al acestei națiuni, care este Parlamentul României.

Este responsabilitatea dumneavoastră să asigurați o bună legiferare, într-un cadru de dezbateri deschise și transparente, prin implicarea profesioniștilor și prin dialog social, astfel încât deciziile luate aici să fie adaptate la nevoile reale ale societății. Este încă timp să reveniți asupra unor legi care nu au nici susținerea oamenilor și nici nu corespund standardelor europene de drept.

Nu puneți în joc tot efortul și sacrificiile românilor pentru care sunt atât de respectați în Uniunea Europeană, nu faceți rău societății românești mergând mai departe cu legi ale justiției și cu modificări ale codurilor penale care sunt incongruente cu o democrație veritabilă.

Sunt atât de multe probleme care își așteaptă rezolvarea și asupra cărora românii își doresc să vă aplecați, de la readucerea la performanță a marilor sisteme publice, la eficientizarea administrației publice și modernizarea infrastructurii.

Doamnelor și domnilor,

Aniversarea Centenarului a fost așteptată de concetățenii noștri ca unul dintre acele momente de vitalitate ale unei națiuni. Cu prilejul Centenarului, românii au aflat ce și-au propus și au văzut ce au realizat înaintașii noștri.

Dacă clasa politică de astăzi dorește să fie evocată atunci când, peste ani, se va vorbi despre România la Centenarul Marii Uniri, atunci va trebui să-și asume proiecte fundamentale și să atingă acele obiective care corespund cu adevărat așteptărilor cetățenilor noștri.   

La mulți ani, români! La mulți ani, România!”

Premierul Viorica Dăncilă:

• Vin cu un mesaj de pace și unitate pe care îl adresez tuturor românilor
• Adresez un salut partidelor de opoziţie. Îi salut pe liberali pentru contribuţia esenţială a Brătienilor în realizarea României Mari şi a Unirii de la 1918
• Am încredere în capacitatea societății românești
• Centenarul trebuie să ne unească
• Cred în consens, echilibru și cooporare. Vedem că sunt momente în care greu se ajunge la un consens. Trebuie să se renunțe la orgoliile politice, nu au ce căuta pe acest drum
• Fiecare are dreptul la propria opinie
• Avem o datorie sacră, să transmitem copiilor noștri această moștenire
• „Prin noi înșine, nu prin alții”… trebuie sa fie deviza României!
• Trebuie să ne apărăm interesele în Europa
• Lansez un mesaj de pace politică și către președintele României, Klaus Iohannis. E momentul să ne bucurăm de liniște, de consens, la 100 de ani de la Marea Unire. Încerc să ma inspir din părinții Unirii și las în spate dezbinarea. Las în spate jignirile la adresa mea.
• Să fim români uniți în Parlamentul European, pentru consolidarea României în UE și NATO.
• Avem o țară frumoasă și bogată, plină de eroi, care au făcut totul posibi, avem sportivi faimoși care au obținut premii și recorduri mondiale
• La mulți ani, România! La mulți ani, români!

Recomandări

Elena Mateescu, șefa ANM, despre episodul de iarnă care lovește România: „De joi, se va răci semnificativ”

Președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea:

„Cred că este datoria noastră de a continua acest proces de a consolida poziţia ţării noastre în UE şi NATO. Avem obiective clare – adoptarea monedei euro, aderarea la spaţiul Schengen. (…) De asemenea, trebuie să asigurăm un rol activ pentru România în cadrul NATO, astfel încât să asigurăm relaţii puternice de securitate şi stabile. Toate aceste obiective reprezintă mize majore pentru România, iar noi, oamenii politici, avem datoria să ne comportăm ca adevăraţi români. Ne aflăm într-o competiţie permanentă, e firesc că aşa funcţionează democraţia. (…) Dar, din păcate, uneori mergem prea departe. Cred că în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor majore trebuie să fim în primul rând români (…), să fim patrioţi în ceea ce priveşte România (…), să fim români înainte de orice atunci când votăm în Europa, să stabilim împreună obiectivele pe care să le urmărim, să vorbim pe o singură voce. Să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat recent în Parlamentul European, când au fost români care au votat împotriva României. Trebuie să încetăm acest război între români şi români pe care îl ducem de prea multă vreme în afara ţării şi in interior. Vă asigur că nu asta vor cei care ne-au votat. (…) Separaţi putem fi frânţi, dar uniţi împreună putem însă a fi o forţă de nestăvilit şi să construim o Românie puternică în Europa şi în lume”, a afirmat președintele Camerei Deputaților și al PSD, Liviu Dragnea.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat, miercuri, în plenul Parlamentului, că ţine de membrii Parlamentului, dacă vor fi dispuşi să se lase inspiraţi de principiile şi valorile din care s-a hrănit Rezoluţiunea de la Alba Iulia, să le dea motive românilor să fie patrioţi adevăraţi şi să facă din România o patrie a libertăţii pentru toţi cetăţenii ei. „Noi suntem cei care avem datoria de a consolida regimul democratic a cărui viziune a însufleţit Adunarea de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918”, a mai spus el.

„Ne-am deprins să sărbătorim ziua naţională într-un registru aproape exclusiv patriotic. După o sută de ani, a sosit timpul să recitim întregul program de la 1 decembrie 1918 și să recunoaştem, multe din prevederile acestui program democratic au rămas o vreme – unele din ele chiar până în zilele noastre – în stadiu de proiect. La un an de la Rezoluţiune, de pildă, autorităţile de la Bucureşti nu s-au arătat dispuse să dea drept de vot femeilor, care au fost nevoite să aştepte aproape trei decenii pentru a deveni cetăţeni cu drepturi depline. Dacă este să luăm în serios ceea ce s-a petrecut la Alba Iulia în 1918, ar trebui să aniversăm nu doar un eveniment de ţinută patriotică, ci deopotrivă un act autentic de democrație, un manifest al democrației, textul Rezoluţiunii, ce ar putea avea pentru noi aceeaşi însemnătate civică pe care declaraţia de independenţă o are pentru americani ori declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului pentru francezi. Aşa cum s-au petrecut faptele, 1 decembrie 1918 nu a fost un eveniment militar şi guvernamental, ci unul eminamente civic”, a spus preşedintele Senatului.

Recomandări

Mircea Geoană, după răspunsul dat de Elena Lasconi la o întrebare de politică externă: „Doamne, Dumnezeule!”

Călin Popescu Tăriceanu a mai spus că aceia care au trăit zilele din decembrie 1989 pot înţelege ce se întâmplă atunci când societatea se ridică împotriva unui stat a cărui putere nu o mai recunoaşte ca fiind legitimă.

Custodele Coroanei, Principesa Margareta

„Familia Regală este implicată, profund şi durabil, în consolidarea locului României în familia europeană a naţiunilor şi continuă să susţină, după un secol de la Marea Unire, aspiraţiile de democraţie şi libertate ale ţării, a declarat miercuri Custodele Coroanei, Margareta, în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului.

„Aducem un omagiu astăzi unei pagini înălţătoare, dar şi tragice din istoria noastră modernă. Străbunica mea, Regina Maria, spunea la sfârşitul Primului Război Mondial că, după atâtea clipe negre, îi era teamă să privească lumina zilei. Poporul nostru a pornit la război cu cântecul pe buze, pentru că se ducea să lupte pentru visul lui de secole. Dar visul a fost împlinit cu un sacrificiu uman imens, fără precedent. (…) Astăzi, după 100 de ani, cugetul nostru se bucură, în timp ce sufletul nostru lăcrimează. Să fim mândri pentru Marea Unire din 1918 şi recunoscători pentru pagina glorioasă scrisă de Armata noastră! Dar să nu uităm niciodată că fiecare familie de români a fost în doliu, la acea vreme. Să admirăm pe oamenii politici de atunci, care, indiferent de doctrina lor, au consolidat procesul Unirii”, a arătat Custodele Coroanei.

Aceasta a precizat că Familia Regală este implicată, ”profund şi durabil”, în consolidarea locului României în familia europeană a naţiunilor.

Şeful statului a acceptat invitaţia celor doi preşedinţi ai Parlamentului, Liviu Dragnea (Camera Deputaților) şi Călin Popescu Tăriceanu (Senat), devansând vizita oficială pe care o programase în Franţa.

Guvernul a confirmat , marţi seara, pe 27 noiembrie, participarea premierului Viorica Dăncilă la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată celebrării Centenarului Marii Uniri, unde vor fi prezenţi, pe lângă şefi de instituţii publice, şi reprezentanţii corpului diplomatic.

La eveniment au fost invitaţi şi foştii şefi de stat, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, care este şi senator. Se mai află pe lista de invitaţi Alteţa Sa Regală Principele Radu, preşedintele Curţii Constituţionale, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Curţii Conturi, preşedintele Academiei Române, Avocatul Poporului, preşedintele Consiliului Legislativ, guvernatorul BNR şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Şedinţa a început cu intonarea imnului naţional, urmată de alocuţiunea preşedintelui Klaus Iohannis. Vor mai ţine discursuri preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, prim-ministrul Viorica Dăncilă, Custodele Coroanei Române, MS Margareta, precum şi reprezentaţi ai grupurilor parlamentare.

În 2017, şeful statului critică dur Legislativul, pentru proiectele pe care le adoptaseră.

„În ultima vreme, avem oarecare dificultăţi de comunicare cu Parlamentul, ei sunt oarecum paraleli cu ce se întâmplă în România şi este păcat”, a spus în noiembrie anul trecut, Klaus Iohannis, la dezbaterea „Oraşele României la 100 de ani de la Marea Unire. Un viitor smart pentru Ploieşti”, organizată la Universitatea de Petrol şi Gaze, întrebat cu privire la legislaţia privind zonele metropolitane.

Recent, şeful statului cerea din nou demisia Guvernului Dăncilă, despre care spunea că este „un accident al democraţiei”.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 12

FOTO – Dumitru Angelescu

Citeşte şi: TVR a dat un milion de euro pe recitalurile de la Cerbul de Aur! Sume fabuloase încasate de artiști. Cântăreața Nicole Scherzinger, cel mai bine plătită!

Urmărește-ne pe Google News