Şef secţie la „Marius Nasta”: Aproape 70% dintre paturile non-COVID sunt ocupate de pacienţi cu complicaţii post-COVID

Serviciul alocat aparent non-COVID este la ora actuală covârşit de cazurile post-COVID care au o multitudine de probleme asociate, sunt pacienţi pe care îi moştenim din acut şi care vin cu multe surse de oxigen şi unii şi cu ventilaţie non-invazivă, spune prof. dr. Florin Mihălţan, şef de secţie şi medic primar pneumolog la Institutul „Marius Nasta”, într-un interviu pentru News.ro.

„În faza a doua, complicaţiile la distanţă ale bolii se numesc complicaţii post-COVID sau non-COVID şi care în principal sunt cu insuficienţe respiratorii, de data asta cu tendinţa de cronicizare, rămân complicaţiile pulmonare pe primul plan, 70% din complicaţii sunt respiratorii, iar din rândul acestor complicaţii respiratorii pe primul loc este aşa-zisa fibroză pulmonară post-Covid”, precizează Mihălţan.

Potrivit medicului, sunt şi cazuri cu forme uşoare sau moderate, care nu au avut nevoie de spitalizare, dar la care rămâne un cortegiu de simptome pe termen lung, uneori 6 luni, chiar până la un an. „În acest caz sunt tot simptome prelungite post-COVID respiratorii: gâfâială, o dispnee pe care o acuză, dar nu o obiectivăm întotdeauna, o fatigabilitate, astenie, marcată, musculară, cu dureri toracice, cu tuse, sunt simptomele cele mai importante”, punctează medicul.

Recomandări

Migranți transportați în cuști metalice sudate sub caroserie. Fost polițist, lider al grupării infracționale: „Dacă îs mari, mai mult de 6 nu”

„Sunt cazuri care stau acasă şi care vin ulterior în timpul 2 pentru această inexplicabilă patologie respiratorie pe care ei nu o înţeleg şi care este totuşi o complicaţie post-COVID. Dar cei care sunt spitalizaţi sunt de obicei cazurile severe de infecţie acută, care rămân cu aceste complicaţii pe termen lung”, spune prof. dr. Mihălţan.

Ca paturi ocupate, în momentul de faţă post-COVID, cam 70% din paturi sunt ocupate de aceşti pacienţi. Foarte important, la categoria aceasta de pacienţi respiratori, la tot ce adăugăm noi, oxigen şi ventilaţie, este să înceapă şi kinesiterapia precoce, adică să aibă un program de reabilitare respiratorie, de întărire a musculaturii.

Florin Mihălţan:

„Populaţia trebuie să înţeleagă două lucruri: că personalul medical este obosit şi uzat şi că activitatea COVID, ca şi non-COVID, a personalului depinde foarte mult de rata de vaccinare”, susţine Florin Mihălţan.

„Chiar dacă există raportări că în ţări cu o acoperire vaccinală foarte bună lucrurile se reiau, ele se reiau cu forme uşoare, deci internările în spitale scad, lucru care este important pentru că ar trebui să existe acest moment de respiro pentru personalul medical, pe de o parte, iar pentru pacienţii respiratori, acest moment de respiro le dă ocazia să-şi vadă în continuare în linişte de bolile cronice de care suferă şi pe care le-au neglijat”, mai spune medicul.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro