Şefa Asociaţiei Peisagiştilor din România, după scandalul palmierilor din Bucureşti: „Nu au nicio legătură cu ceea ce are nevoie spaţiul public bucureştean”

„În primul rând, nu o să fie bine. S-a mai dovedit lucrul acesta şi prin palmierii plantaţi de Mazăre la Constanţa, în urmă cu câţiva ani, şi de Primăria Sectorului 4, tot aşa, în urmă cu câţiva ani, când era primar Piedone. Acei palmieri n-au rezistat. Nu ştiu de ce ar rezista alţii, când de sute de milioane de ani, ei nu rezistă la temperaturi de -20 de grade, aşa cum sunt în Bucureşti”, a declarat Diana Culescu pentru sursa citată.

Nu au nicio legătură cu ceea ce are nevoie spaţiul public bucureştean, pentru că, de fapt, nu contribuie deloc la microclimat. Şi dacă ar fi să ne referim doar la valoarea estetică, nu au absolut nicio valoare, pentru că nu sunt puşi într-o amenajare care să-i pună pe ei în valoare, să aibă un sens.

Diana Culescu:

Ea a menţionat că arborii, dincolo de factorul estetic, au multe alte roluri într-un oraş. Astfel, ei contribuie la scăderea temperaturilor. Totodată, copaci precum stejarii, de exemplu, au o suprafaţă desfăşurată foarte mare, pe care se poate depune praful, care, astfel, nu mai este inhalat de către oameni, a explicat peisagistul.

„Unul dintre roluri este acela de a regla microclimatul prin evapotranspiraţie. Practic, scad temperaturile şi devine mediul plăcut pentru oameni, prin faptul că există frunzişul arborilor. Din acest motiv, vara, când sunt 45 de grade prin Bucureşti, preferăm să stăm în Herăstrău şi nu într-o parcare la mall, de exemplu”, a precizat preşedintele Asociaţiei Peisagiştilor din România.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Suprafaţa desfăşurată nu este importantă doar din perspectiva reţinerii particulelor de praf, ci şi a stropilor de ploaie, susţine Diana Culescu, explicând că o parte dintre picăturile de apă provenite din precipitaţii rămân pe frunze, pe trunchi sau pe ramuri şi se evaporă ulterior, diminuând acumulările de pe străzi.

„Acea suprafaţă desfăşurată (…) reprezintă o suprafaţă pe care apa se poate opri şi se poate evapora de pe frunze, de pe trunchi, în loc să inunde străzile de prin Bucureşti, aşa cum se vede, de exemplu în Sectorul 4, unde s-au tăiat foarte mulţi arbori. Avem foarte des inundaţii. Şi nu numai acolo. Canalizările de la noi nu au fost făcute să suporte atâta suprafaţă minerală. De fapt, arborii care au fost plantaţi de la bun început în sectoarele respective aveau rolul acesta, de a regla tot ce înseamnă partea asta de ape pluviale. Din păcate, la noi nu se înţelege chestia asta. Se văd arborii doar din punct de vedere estetic, şi atunci ne apucăm să plantăm palmieri ca să atragem atenţia”, a mai spus ea.

Luni, palmierii plantați sâmbătă, 13 mai, de către primarul sectorului 3, Robert Negoiță, în Piața Unirii au fost scoşi de către Primăria Capitalei, care a transmis că lucrarea a fost ilegală.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro