Aproape 500 de studenţi şi liceeni din mai multe regiuni ale ţării s-au adunat, marţi, în Aula Magna a Facultăţii de Drept pentru a-i adresa întrebări preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, într-un dialog moderat de jurnalista Oana Tache şi organizat de Biroul Parlamentului European în România, în parteneriat cu Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti.
Timp de o oră şi jumătate, Roberta Metsola a răspuns, pe rând, tuturor întrebărilor venite din partea tinerilor prezenţi. Aceştia au fost preocupaţi de implicarea lor în politicile de tineret şi despre cum pot să-şi facă mai bine auzită vocea în structurile europene, despre cum politicile europene le influenţează viaţa de zi cu zi, dar şi despre oportunităţile de studiu şi de mobilitate.
Şefa legislativului european i-a încurajat pe tineri să i se adreseze direct, pe nume, şi nu folosindu-i statutul sau funcţia: „Nu-mi plac titlurile, funcţiile oficiale, spune-mi Roberta!”, i-a sugerat unui elev. Metsola le-a recomandat participanţilor să-i scrie pe Instagram şi i-a asigurat că citeşte personal toate mesajele.
Qatargate, „momentul care a zdruncinat încrederea în politicieni”
Tinerii au întrebat-o pe Roberta Metsola şi despre aderarea României la spaţiul Schengen sau despre scandalul de corupţie din Parlamentul European. „Ce fel de reforme intenţionaţi să implementaţi pentru ca să nu mai existe situaţii precum scandalul de corupţie în Parlamentul European?”, a întrebat Răzvan, unul dintre tinerii prezenţi în Aula Magna a Facultăţii de Drept.
„Această întrebare a dominat nu doar vizita aceasta, ci şi tot ceea ce s-a întâmplat din decembrie, după ce am fost informată de autorităţi despre aceste lucruri. Gândirea mea e că politica trebuie să fie o forţă a binelui. Încrederea se formează în ani, dar se distruge în câteva momente. Acea dimineață de 9 decembrie (în care a aflat despre acuzaţiile ce i se aduc vicepreşedintei Eva Kaili, n.r.) a fost momentul când încrederea a fost zdrobită”, a răspuns Roberta Metsola.
Şefa legislativului european le-a transmis tinerilor că Parlamentul European a luat măsuri imediat pentru a se asigura că birourile au fost sigilate şi a mărturisit că a fost prezentă la percheziţia domiciliară a unui eurodeputat. „Trebuie să sporim protecţia avertizorilor de integritate, sistemul nostru de transparenţă şi de declaraţii de avere trebuie să fie mai bun şi orice activitate informală trebuie să fie realizată transparent”, a continuat Metsola.
Statele terţe care sunt, de fapt, autocraţii nu trebuie să interfereze cu activitatea noastră legislativă şi politică. Şi eu trebuie să mă asigur de acest lucru.
Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European:
Metsola: „Întotdeauna vor exista oameni gata să accepte o pungă cu bani”
„Din păcate, în lumea aceasta, întotdeauna vor exista oameni care sunt gata să accepte o pungă cu bani. Dar eu nu vreau să se întâmple acest lucru în mandatul meu. Eu nu vreau să existe oameni în postura de a da o plasă cu bani. Politica mea personală este să abordez frontal această problemă, nu vom accepta impunitate. De asemenea, finanţarea din partea unor organizaţii guvernamentale sau neguvernamentale, care au acces la parlamentul nostru vor fi cercetate. Deci toate aceste situaţii de finanţare vor fi cercetate”, a promis Roberta Metsola.
Şefa PE a fost întrebată şi despre posibilitatea ca România să intre în zona Schengen, începând cu anul viitor. „În februarie, când a început războiul din Ucraina, societatea civilă din România a oferit sprijin refugiaţilor venind din ţara învecinată. Şi săptămâna trecută noi nu am fost acceptaţi în Schengen şi am văzut că se întâmplă ceva ce nu are nicio legătură cu solidaritatea pe care noi am oferit-o. Ce putem face noi, ca societate civilă, ca tineri, ca în cadrul întâlnirii JAI de anul viitor să obţinem rezultate pozitive?”, a întrebat Gabriel.
„Am simţit frustrare şi dezamăgire de când sunt aici”
„Pentru mine, este o vizită simbolică să mă aflu în România ieri şi astăzi. Speram să vin aici la o săptămână de la luarea unei decizii pozitive pentru România. N-aş spune că României ar trebui să nu i se permită să intre în Schengen, ci că România ar trebui să primească ce merită. Oricum, intrarea României în Schengen s-ar produce 11 ani mai târziu decât ar fi trebuit. România îndeplineşte cerinţele şi face tot ceea fac ceilalţi cetăţeni ai UE. Eu, în această zi şi jumătate de când sunt aici, am simţit frustrare şi dezamăgire, dar aş vrea să transform aceste sentimente în optimism şi în speranţă, care stau la baza solidarităţii manifestate de România în ultimul an”, a răspuns Roberta Metsola.
Aceasta a lăudat efortul românilor de a ajuta refugiaţii ucraineni şi a promis că va face tot ce poate pentru ca România să intre în Schengen începând de anul viitor. „Ne-am dat seama că democraţia, statul de drept, teritorialitatea, justiţia, egalitatea, sunt luate de bune în perioada aceasta şi nimeni nu şi-ar fi închipuit că acestea pot fi încălcate atât de uşor. Noi, ca europeni, ne-am bazat prea mult pe un vecin pe care, de fapt, nu ne putem baza şi care ne şantajază. Eu vreau ca România să se alăture zonei Schengen în 2023 şi voi lupta pentru asta. Nici nu vreau să mă gândesc că asta nu se va întâmpla.
„Vom avea alegeri pentru PE în 2024 şi dumneavoastră vă veţi vota reprezentanţii în PE. Atunci veţi şti că noi am făcut tot ce ne-a stat în putere pentru a ne asigura că România devine membră Schengen. A venit momentul ca solidaritatea pe care aţi manifestat-o să vi se întoarcă”.
Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European:
Înaltul oficial a fost aplaudat atunci când a spus că „avem nevoie de mai multe femei în politică, în România. Vreau să văd mai multe femei în Parlamentul României, vreau să văd mai multe femei în funcţii de conducere. Nu cred că aveţi suficiente. Trebuie să faceţi mai mult în acest sens!”.
La întâlnirea tinerilor români cu şefa legislativului european au participat şi europarlamentarii Cristian Buşoi, Dacian Cioloş, Marian Jean Marinescu, Eugen Tomac, Dragoş Pîslaru, Siegfried Mureşan, Victor Negrescu, Ramona Strugariu, alături de fostul eurodeputat Cristian Preda.
Contextul vizitei lui Metsola
Roberta Metsola a venit la București în contextul în care României i-a fost refuzată aderarea la Spaţiul Schengen, dar şi după ce Parlamentul European a fost zguduit de un scandal de corupție, de când Eva Kaili, eurodeputata socialistă greacă în vârstă de 44 de ani, unul dintre cei 14 vicepreşedinţi ai instituţiei, a fost arestată și ulterior a fost demisă de Parlamentul European din funcția de vicepreședinte. Ea este suspectată că a fost plătită de Qatar pentru apărarea intereselor acestui emirat care a organizat Campionatul Mondial de fotbal.
Cu ocazia vizitei la București, înaltul oficial european a avut o întâlnire oficială cu preşedintele Klaus Iohannis şi s-a adresat parlamentarilor români reuniţi în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Roberta Metsola a susținut constant demersul României de aderare la Schengen. Președinta Parlamentului European a transmis pe 26 octombrie, după discuția cu premierul Nicolae Ciucă avută la Bruxelles, că România merită să fie în Schengen cât mai curând. „Nu mai trebuie pierdut timpul. Locul României este în Schengen”, a scris atunci Metsola pe Twitter.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi, 8 decembrie, aderarea României și a Bulgariei la spaţiul Schengen. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă. Votul împotrivă al Olandei a venit ca urmare a faptului că România și Bulgaria sunt „la pachet”. Mai precis, Olanda a explicat în minuta ședinței că e de acord cu intrarea României în Schengen, dar este împotriva intrării Bulgariei.
Foto: Hepta