50 de percheziţii făcute zilele trecute la mai multe sedii ale Omniasig, procurorii şi poliţiştii s-au ales cu milioane de documente pe care, pentru a depista poliţele false, sunt obligaţi să le ia la mână, hârtie cu hârtie.
Până atunci însă, oamenii legii au explicat care era manevra prin care şefii societăţii de asigurare au ţepuit statul.
Agenţii antedatau poliţele
Practic, deşi din iulie anul trecut nici o poliţă facultativă nu putea fi încheiată în lipsa uneia dintre cele obligatorii, de 10 sau 20 de euro, agenţii antedatau asigurarea facultativă astfel încât să nu mai fie obligaţi să dea către fondul special creat de stat prima de 10 sau de 20 de euro.
În aceste condiţii, nebuloasa din acest dosar a dispărut, singurul prejudiciat fiind “Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale – PAID”, firma de asigurări a statului care ar trebui să plătească în caz de calamităţi de genul cutremure sau inundaţii.
Pentru această inginerie, procurorii au pus ieri sub acuzare 20 de persoane din conducerea Omniasig. Oficialii vor răspunde pentru abuz în serviciu şi fals intelectual, infracţiuni pedepsite de noul Cod Penal cu până la 7 ani de închisoare.
Nebunia creată în jurul dosarului Omniasig n-a creat emoţii în rândul specialiştilor din domeniu. Mişu Negriţoiu (foto), preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a susţinut ieri că are întreaga situaţie sub control şi că firma de asigurări are destule resurse cât să acopere eventualele pagube. Cel mai important însă, Negriţoiu le-a transmis celor asiguraţi la Omniasig că nu vor avea de suferit.
“Nici unul dintre posesorii acestor poliţe nu va fi afectat”, a declarat şeful ASF.