Michael Erik Kurilla se va întâlni cu șeful Statului Major israelian, generalul Herzi Halevi, pentru evaluarea comună a situației de securitate și a problemelor strategice, după ce Iranul a atacat Israelul pe 1 octombrie, lansând lansat circa 180 de rachete balistice.
În urma atacului, armata israeliană a ameninţat cu un răspuns „semnificativ”, dar nu a oferit niciun detaliu despre intenţiile sale concrete.
Preşedintele american Joe Biden, a cărui vicepreşedintă democrată Kamala Harris se află în campanie pentru alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie, a cerut Israelului să nu lovească instalaţiile petroliere iraniene, acţiune care ar creşte preţul petrolului, afectând SUA chiar înaintea alegerilor.
De partea sa, candidatul republican Donald Trump a sugerat Israelului să lovească instalaţiile nucleare iraniene.
Israelul va riposta contra Iranului la momentul potrivit, a declarat sâmbătă seară un purtător de cuvânt al armatei israeliene, care a confirmat că două baze aeriene ale acesteia au fost lovite marţi de rachetele iraniene, dar rămân complet operaţionale şi niciun avion nu a fost avariat.
„Modul în care noi vom răspunde acestui atac abject va fi în maniera, la locul şi momentul pe care le vom decide, în conformitate cu instrucţiunile primite din partea leadership-ului politic”, a spus purtătorul de cuvânt Daniel Hagari, potrivit Reuters.
De partea cealaltă, ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, aflat sâmbătă în vizită la Damasc, unde s-a întâlnit cu preşedintele sirian aliat al Iranului, Bashar al-Assad, a ameninţat Israelul că „pentru fiecare acţiune va exista o reacţie proporţională a Iranului, şi chiar şi mai puternică”.
Oficialul iranian a cerut o încetare a focului atât în Fâşia Gaza cât şi în Liban. În acest sens „există iniţiative, sunt consultări, care sperăm că vor fi încununate de succes”, a mai spus şeful diplomaţiei iraniene, fără a oferi detalii.