„Zece ani fără profit când ești o firmă rusească uriașă pe piața din Bulgaria, ai și afaceri în România, cum e posibil?”

Suntem la o oră distanță de zbor unii de alții și avem aceleași probleme. Putem abandona formalismele, propunerea noastră e să lucrăm umăr la umăr. Noi când ne-am uitat mai atent la banii reali ai marilor companii, dincolo de pierderile pe care le declară de decenii, am descoperit o Bulgarie mult mai puternică economic.

Roumen Spetsov:

Roumen Spetsov, 46 de ani, își amintește că avea numai 26 de ani când s-a angajat prima oară la NRA, agenția națională de administrare fiscală a Bulgariei, similară ANAF-ului din România.

Ca și la noi, NRA este subordonată Ministerului de Finanțe. Așa a și ajuns șef. După 14 ani în NRA și apoi șase ani în zona privată, Spetsov spune că a fost ofertat din Dubai, unde se stabilise, de către președintele Rumen Radev și de către ministrul de finanțe Asen Vasilev. 

Vasilev e unul dintre „cei doi tipi de la Harvard”, așa cum șeful Fiscului acceptă să-i referim colocvial în interviu pe cei doi lideri ai partidului care a produs marea surpriză a momentului în politica europeană: Kiril Petkov, 41 de ani, și Asen Vasilev, 44 de ani.

Bulgaria, cea mai săracă țară a UE, societate și economie cu o constantă influență rusească, a ales la mijlocul lui noiembrie 2021, pentru prima oară în istoria sa necomunistă, un partid condus de oameni educați în Statele Unite. Iar una dintre primele lor mișcări economice este ceea ce pare a fi, cel puțin așa susțin, încercarea de a lămuri traseul banilor în domenii unde afacerile rusești au o pondere esențială.

De aici începe și discuția. 

„Vechea clasă politică își inventase propria țară”

– Domnule Spetsov, sunteți șef al Fiscului bulgar de numai 6 luni. Tot atât au guvernat și „cei doi tipi de la Harvard”, Kiril Petkov și Asen Vasilev. De ce credeți că v-au votat concetățenii dv.?
– Ne-au ales pentru rezultatele dovedite. Petkov a fost ministrul economiei, Vasilev, cel al finanțelor, iar eu am fost șeful NRA. Oamenii au văzut că vrem și că știm să facem treabă, că avem rezultate.

– Ce înseamnă rezultate, mai concret, vă rugăm?
– Să vă dau un singur exemplu: am reușit să aducem cu un miliard de euro mai mulți bani la buget în cele 6 luni ale acestui an.

– Comparativ cu ce? În procente, cam cât înseamnă un miliard de euro?
– Comparativ cu aceeași perioadă a lui 2020. Înseamnă cam 20% în plus. Și au văzut și ce am făcut cu banii. I-am orientat către problemele dureroase ale țării. Către bătrâni, de pildă. Părinții mei, la peste 60 de ani, câștigă câte 200 de euro fiecare. Cum poți trăi cu banii ăștia? Noi, în Bulgaria, suntem generații întregi care ne ajutăm părinții sau bunicii cu bani, ca să poată supraviețui. 

– Și cum ați reușit să adunați mai mulți bani?
– Plecasem din NRA în 2015, când nu mai aveam nicio speranță. Partidul care guverna atunci (n.r. GERB – partidul de dreapta al lui Boyko Borisov) controla totul, cum să vă spun, își formase practic propria țară. Vechea clasă politică își inventase propria țară. Condusesem un departament antifraudă în NRA, dar nu mai puteam lucra. În acest an, când am fost rechemat, am venit pentru că am simțit că o nouă speranță își face loc în Bulgaria. Știam bine instituția fiscală din interior, cunoșteam și oamenii. De aceea am putut să mă mișc mai repede. Am avut încrederea șefului meu direct, ministrul de finanțe, iar oamenii mei au avut încrederea și susținerea mea.

Când m-au numit șef, nu am dat oameni afară, dar am angajat și pe unii dintre cei vechi i-am așezat pe alte poziții. Pe toți i-am focusat către marile afaceri, nu către micii antreprenori, pe care Fiscul îi sufocase înainte. Asta era politica la noi: cei mici, supracontrolați. Cei mari, nimic. Probabil că se întorceau mite, vă dați seama.

Roumen Spetsov:

O companie rusească. „Nu dau nume”

– Ce ați descoperit?
– Vă dau exemplu din zona petrolului, de care ne ocupăm de câteva luni. Am găsit o mare companie petrolieră care de peste 10 ani declară doar pierderi. O aveți și voi aici, în România. E rusească, dar are un ansamblu de companii în jur, inclusiv bulgărești. Banii circulă astfel între ele încât profiturile au ajuns în Elveția, în alte părți, în companii off-shore. Zece ani fără profit când ești uriaș pe piața din Bulgaria, ai afaceri și în România – cum e posibil asta?

– Care este numele companiei?
– Nu dau nume. Dar azi am discutat cu colegii români despre ea. 

– Apropo de România, cum vedeți drumul nostru în ultimii ani? Ce v-a inspirat și, dimpotrivă, ce ați vrea să evitați în Bulgaria din ce s-a întâmplat în România?
– Sunt două domenii de dezvoltare care mă impresionează în România. Politica anticorupție, care este în vigoare de mai bine de 10 ani și care îmbunătățește direct economia. Al doilea lucru pe care îl urmăresc este sistemul fiscal. Se pare că implementăm strategii similare pentru impozite directe scăzute, sporind în același timp colectarea și reducând economia gri. Lucrăm excelent cu ANAF în domeniul fraudei în domeniul TVA care implică companii bulgare și românești și ne dezvoltăm constant cooperarea.

„Am venit să facem treabă, nu bani pentru noi”

– N-ați răspuns la ceva: ce anume ați vrea să evitați din ce ați observat la noi?
– Bun, vă rog să o luați amical. Știți cât a durat pregătirea acestei vizite la București? Din iulie am început. Să trimitem o scrisoare, să… Sincer, mi-a luat cam mult să ajung la București, din iulie 2021 tot scriem hârtii și îndeplinim formalități, haideți să schimbăm asta. Eu cred în comunicarea față în față. Suntem la o oră de zbor. Am venit, uitați ăsta sunt eu, am calități, am defecte, mi-am arătat fața, cum se zice, cred că putem coopera ca vecini.

– Promisiunea esențială a noii dumneavoastră mișcări este lupta anticorupție. Dar noi am învățat asta în România: odată ajunse la guvernare, mișcările anticorupție au tendința să-și creeze „favoriții lor” în zona economică. Cum îi asigurați pe bulgari că nu va fi așa?
– Noi nu suntem oameni care am venit în politică pentru a câștiga bani. „Cei doi tipi de la Harvard” au afaceri de succes, sunt milionari. Familia mea locuiește și acum în Dubai. Am venit să facem treabă, nu bani pentru noi.

– Insistăm. De ce să fie cineva sigur că-i veți trata pe toți la fel? Uitați, un exemplu concret. Noi avem obiceiul de a discuta despre patronii publicațiilor unde lucrăm, credem că e normal așa pentru niște jurnaliști. Stilian Shishkov, un om de afaceri bulgar, deține o parte minoritară din Gazeta Sporturilor în România și are și afaceri de media în Bulgaria. În general, partidele își fac favoriți din patronii media. Cum garantați că nu va fi așa cu noul partid?
– Egalitatea de tratament este cel mai important obiectiv pentru orice administrație fiscală. Nu numai pentru cele din Bulgaria și România. 

Când există îndoieli în privința egalității de tratament, încrederea publică are de suferit, iar când nu există încredere între autoritatea publică și cetățeni, încep probleme profunde.

Roumen Spetsov:

Abordarea de acum a Fiscului nostru este mult mai fermă, mai concentrată și fără compromisuri față de abuz și corupție. Nu este un secret pentru nimeni că creșterea economică vine automat atunci când se limitează abuzurile și corupția.

– Promisiuni anticorupție ferme a făcut și guvernul de dreapta al lui Boyko Borisov, care a guvernat în ultimii ani Bulgaria. De ce nu s-ar scufunda la fel și promisiunile dv., dacă ale lor considerați că au fost false și că asta le-a adus înfrângerea?
– Nu pot vorbi, vă dați seama, în numele întregii mișcări. Dar, de când conduc NRA, am stabilit patru priorități principale – să ne concentrăm pe riscuri fiscale mari, în loc de micii comercianți, cum vă spuneam. Apoi să optimizăm procesele interne în agenția de venituri și să le facem transparente pentru public. Aici e un răspuns parțial și la întrebarea dumneavoastră. Al treilea lucru, ne propunem să urmărim fluxurile de numerar, așa-numita resursă publică și care este adesea generatoare de corupție. Eliminăm practica de a-i trata pe unii cu prioritate. Și în al patrulea rând, dar nu în ultimul – sporim lupta împotriva fraudei fiscale, în special a TVA și a fraudei transfrontaliere. Iar asta e o explicație pentru vizita mea aici. 

Roumen Spetsov: Oamenii mei sunt mai bine plătiți decât colegii români

– Câți sunt și cât de bine plătiți sunt oamenii dumneavoastră?
– Avem cam 8.000 de oameni în agenție, fără să-i socotim pe cei de la vamă. Salariile sunt bune. Le-a mărit inclusiv fosta guvernare, ca să spunem adevărul. Am avut chiar surpriza să am oameni mai bine plătiți decât cei de la ANAF, din România. 

– Cât câștigă un tânăr la dumneavoastră?
– Nivelul de intrare este 700 de euro net, plus bonusuri trimestriale. Vorbesc despre oamenii fără experiență, dar cu studii. Un director de departament ia 2.000 de euro și bonusuri. Am înțeles de la colegii mei români că la ANAF nu sunt salarii atât de mari. Dar am remarcat și în România o voință de a face lucrurile mai bine, de a lupta cu evaziunea, cu fraudele. E normal să fim bine plătiți în zona aceasta, munca e grea, riscantă.

Susține că i-a fost amenințată familia

– Au existat presiuni ale marilor afaceri sau ale celor „negre” de când ați venit?
– Pe mine nu m-a sunat nimeni. Dar am primit amenințări la adresa familiei. Mi-au spus că-mi omoară familia. 

– Cum?
– Mi s-a transmis prin intermediari. La rândul meu am vorbit cu ministrul de finanțe, mai departe cu serviciile noastre secrete. Au descoperit sursa amenințării.

– Era dinspre marile companii sau dinspre ce numim în general mafie?
– Nu pot să dezvălui asta.

Despre recuperarea prejudiciilor: „Este și o chestiune de dreptate în societate”

– Să revenim la zonele unde Fiscul dezamăgește. În România, recuperările prejudiciilor din cazuri de corupție încheiate definitiv sunt scăzute. Cum e în Bulgaria?
– Da, aceasta este o provocare și în Bulgaria. Și în mod firesc, pentru că de foarte multe ori există proprietăți sau bani care au fost deținute de infractori acum cinci, șapte sau mai mulți ani. Din momentul în care cauza este adusă în judecată și până la verdictul definitiv, timpul a trecut și recuperarea acestui bun nu este deloc ușoară. De aceea, lucrăm îndeaproape cu Comisia Anticorupție și Consiliul de Miniștri din Bulgaria, cu un accent pe asigurarea timpurie a activelor și vânzarea efectivă a proprietății. În Comisia Anticorupție a fost înființată o structură specializată de administrare a proprietății din momentul punerii în siguranță a bunului și până la confiscarea acestuia. Practic,  urmărim conservarea acestuia și facilitarea vânzării lui viitoare. 

Procesul recuperării prejudiciilor este foarte important, pentru că, în afară de veniturile pentru buget, este și o chestiune de dreptate în societate – arată că cei care au comis infracțiuni nu sunt mai presus de lege și, în afară de a fi primit condamnări, trebuie să-și piardă proprietatea.

Roumen Spetsov:

– Tot relativ la pagubele statului, chiar dumneavoastră ați fost acuzat că o companie pe care ați deținut-o când făceați afaceri a lăsat o datorie de sute de mii de euro statului bulgar.
– Au fost atacuri politice. Au încercat compromiterea mea prin mai multe mijloace. A fost o campanie online împotriva mea nejustificată. Lucrurile nu stau deloc așa. Nu există ceea ce spun ei. 

– Țările noastre au mari probleme de dezvoltare și pentru că nu colectează suficienți bani. România a încasat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, față de o medie europeană de peste 40% din PIB. Care este situația din Bulgaria?
– Atât România, cât și Bulgaria au cote scăzute de impozitare pentru impozitele directe. Dar acesta este și unul dintre cele mai mari avantaje competitive ale noastre din regiune, mai ales având în vedere strategiile de atragere a investitorilor străini mari. Cu toate acestea, doar taxele mici nu sunt suficiente – investitorii se așteaptă la ceva mai mult – un sistem de justiție eficient, cum să zic, un mediu lipsit de corupție, o legislație durabilă. În Bulgaria, colectăm aproximativ 29%.

– Deși nu este strict domeniul dumneavoastră de expertiză, totuși, ca parte a guvernării, dar ca și cetățean, de unde credeți că vine eșecul campaniei de vaccinare din Bulgaria? Suntem în aceeași situație în România.
– Avem asemănări între cele două țări, da. Principalele motive, ca și în cea mai mare parte a Europei de Est, sunt sociale și psihologice și ar trebui să ținem cont și de nivelul de încredere/neîncredere în autoritățile publice. Nu este de mirare că acolo unde încrederea în instituții este scăzută, nivelul de vaccinare este, de asemenea, scăzut. Dar, din nou, prefer să comentez aspectele economice, financiare și fiscale.

„Incompetența nu este mai puțin dăunătoare decât corupția”

– Ca șef al  Fiscului, aveți acces la o mulțime de informații. Credeți că afirmația că „Incompetența face la fel de mult rău în țările noastre precum corupția” este corectă sau nu?
– Aceasta este o întrebare bună. Da, incompetența nu este mai puțin dăunătoare decât corupția. Sistemele sociale mari, cum ar fi sistemul fiscal, depind în cele din urmă de anumite persoane și echipe. Totul este despre cunoștințele, aptitudinile și motivația unui grup mic de manageri și competența a mii de colegi ai lor. Principiul meu ca șef al Agenției Naționale de Venituri este de a păstra și dezvolta experți, oameni care au experiență și cunoștințe. 

Mereu vor exista numiri politice, așa este structurat sistemul în fiecare țară, dar important este să nu schimbăm oamenii care au competențe și experiență la fiecare schimbare de guvern.

Roumen Spetsov:

– E interesant, cumva, că am discutat multe teme. Mai multe decât se discută, în general, cu șefii Fiscului de la noi. Poate o fi și vina noastră, a jurnaliștilor. La fel de greu e de discutat și cu dv. în Bulgaria, când vă solicită jurnaliștii de acolo?
– Am promis transparență și ne vom ține de asta. Rezultate, reguli și transparență. 

S-a înserat. Solid ca un culturist, Roumen Spetsov rămâne în hol, privind traficul de pe Calea Victoriei. Luminile trec prin panourile până la cer, prin ferestrele întinse cât speranțele mereu oglindite înapoi ale oamenilor din partea asta de lume. Spetsov nu a purtat mască deloc pe parcursul discuției. Poate că e doar alunecarea entuziastă de la reguli a oricărui început.  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro