Șeful Inspecției Muncii, după accidentul de la Biblioteca Națională: „Dacă un șantier e ilegal, nu avem cum să îl identificăm”

Schimbat de la șefia Inspecției Muncii de fostul ministru al muncii Violeta Alexandru, în martie anul trecut, pentru „managementul defectuos”, și detașat la Secretariatul General al Guvernului pentru șase luni, Dantes Nicolae Bratu s-a întors ulterior la conducerea Inspecției Muncii.

Angajat la Inspecția Muncii în 1999 și șef al instituției din 2011 încoace, Bratu a mai fost detașat în aprilie 2019 ca secretar general al Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, tot pentru șase luni, dar și în august 2012, ca secretar general adjunct în Ministerul Muncii, iar apoi ca secretar general al Departamentul pentru egalitate de şanse între femei şi bărbaţi din cadrul instituţiei, revenind de fiecare dată la șefia Inspecției Muncii.

– Cum aflați de apariția unui șantier nou și cât durează, în medie, până când ITM-ul face verificări acolo? 
– Noi avem o campanie națională în sensul ăsta. Am observat că sectorul construcțiilor e un sector vulnerabil, cu factor de accidentare mare. În toate țările din Europa se întâmplă multe accidente și noi ținem trendul european, deși la noi în țară nivelul accidentelor de muncă a scăzut. Dar în domeniul construcțiilor este totuși un nivel mare. Tot în construcții, nivelul muncii nedeclarate – la negru, cum îi spunem noi – este destul de ridicat.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Noi nu mergem doar la șantierele noi, mergem la toate.

– Aveți capacitatea operațională de a verifica toate șantierele din țară?
– Într-un an de zile, prindem. Clar că sunt pe faze, vă dați seama că se prioritizează niște lucruri. Am mai fost acolo, n-am mai fost. Asta e campanie națională. Nu limitează (la un anumit număr de șantiere, n.r.). Dar se face la capacitatea inspectoratului. Câte poți să faci săptămâna asta? Nu ai făcut, atunci rămâne pe săptămâna viitoare.

„Firma Primăriei Sectorului 3 nu a depus nicio declarație la ITM București înainte de începerea lucrărilor”

– Apare un șantier nou, fără autorizație de construcție. Cum îl identifică ITM-ul? 
– În mod normal, angajatorul trebuie să depună o declarație prealabilă, cu o lună înainte de începerea lucrărilor, pentru orice șantier. Dacă e ilegal, nu avem cum să îl identificăm, decât, eventual, din sesizările cetățenilor sau din acțiunile proprii.

– Legat de accidentul din 2 august. Firma Primăriei Sectorului 3 a depus această declarație prealabilă?
– Nu. Nu a fost depusă la ITM București. 

– Anterior accidentului, au existat sesizări la ITM București în legătură cu șantierul respectiv? 
– Nu am avut niciun fel de sesizări.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

– Cine asigura securitatea muncii pentru angajații Algorithm Residential S3? Au externalizat serviciul la o altă firmă?
– Nu, era un om din interior. Nu au avut firmă externă.

– Ați găsit nereguli privind contractele de muncă ale angajaților? 
– Pe zona de contracte de muncă sunt în regulă, am verificat.

– Ce alte concluzii au reieșit până acum din ancheta realizată de Inspecția Muncii și ITM București?
– S-a făcut o comisie de cercetare. Din momentul acela, comisia preia tot. În paralel cu noi, Parchetul sau Poliția deschide o anchetă penală. Având în vedere asta, nu prea poți să dai informații. Ăștia de la Parchet pot să vină să spună: „stai puțin, ai dat niște date, nu trebuia să le dai”.

„Eram 5.000, acum suntem la jumătate”

– Revenind la verificările făcute de ITM-uri: există suficient personal la nivelul ITM-urilor pentru a desfășura aceste controale în mod eficient?
– Există. Nu suntem noi așa bine ancorați cu atâția oameni. Noi am fost foarte mulți oameni. Când și-a început activitatea Inspecția Muncii eram aproape 5.000 de persoane, acum suntem la jumătate.

– Afectează asta controalele efectuate?
– Noi ne-am adaptat tot timpul la cerințe. Cerințele sunt din ce în ce mai mari, legislația e într-o continuă schimbare.

Recomandări

Câți bani au cheltuit principalii candidați la președinție pe Facebook și Instagram pentru promovare în precampania electorală

– Ce înseamnă că v-ați adaptat?
– Ne-am adaptat. De exemplu, înainte aveam un specialist pe un anumit domeniu. Acum nu îl mai am pe ăla, îl pun pe celălalt să facă. Fiecare om s-a adaptat. Acum, la inspectorul de muncă nu se mai pune condiție să fie nu știu de care, pe nu știu ce domeniu. Ești inspector de muncă, ești inginer, trebuie să înveți să controlezi. Nu cred că asta e o problemă.

„Dacă sunt amenzi mai mari sau mai mici, nu știu dacă are asta vreo relevanță”

– Sunt amenzile aplicate de ITM-uri suficient de ridicate astfel încât să descurajeze neregulile în rândul angajatorilor?
– Inspecția Muncii nu are indicator de amenzi, adică unii inspectori trebuie să dea neapărat amenzi. Nu. Noi, în primul rând, mai ales pe zona asta de securitate a muncii trebuie să acționăm preventiv. Important pentru mine e ce măsuri a dispus inspectorul. 

Amenda nu este un scop în sine pentru Inspecția Muncii, așa că, dacă sunt amenzi mai mari sau mai mici, nu știu dacă are vreo relevanță.  

– Ce l-ar determina pe angajator să respecte anumite prevederi, dacă amenda nu e suficient de mare?
– Eu zic că 10.000 de lei ca amendă nu e chiar mică. Poți să i-o dau în fiecare zi dacă nu își face treaba. Nu e relevantă amenda. Important e ca omul să intre în legalitate. 

Eurostat a făcut „o greșeală de interpretare” la numărul de accidente mortale din România

– În 2018, România era pe primul loc 1 în UE în ceea ce privește accidentele de muncă mortale.
– Nu știu dacă eram pe locul 1 în UE. Vă spun eu, a fost o greșeală de interpretare. Eu am vorbit cu Eurostatul și atunci. Nici atunci nu eram pe locul 1. Franța avea 1.000, noi aveam 100 (de accidente de muncă mortale, n.r.), și spunea că suntem în clasament.

– Erau 280 de accidente mortale în 2018. Iar Eurostat calculează această rată raportat la numărul de angajați. X accidente de muncă mortale la 100.000 de angajați. 
– Vă spun o treabă. Eu, în Revisal, vă spun că sunt 5 milioane și ceva de salariați. Statistica spune că sunt 4 milioane și ceva. Și atunci milionul ăla de atunci părea wow. Au găsit o explicație și au revenit (Eurostat, n.r.). Dacă vă uitați în 2019, la statistica privind numărul total de accidente, și mortale și nemortale, uitați-vă unde e România. Pe locul 21. Hai să fim serioși. 

– Dar ăsta e alt indicator. Vizează numărul total de accidente. Eu vorbeam de accidentele de muncă mortale. 
– Ăsta e relevant la noi. Că și eu pot să vă spun dumneavoastră ceva și să mă refer la tot orașul. 

– Sunt doi indicatori diferiți. 
– Noi nu avem indicatorul acela, la 100.000 de angajați.

– Dar există acești doi indicatori diferiți: „accidente de muncă”, respectiv „accidente de muncă mortale”. 
– Da, există, da. Este inclus în ăsta. Toate accidentele sunt. Aici sunt toate accidentele, și mortale și nemortale. Credeți-mă, eu atunci, în 2018, am participat la ședință și am lămurit-o cu Eurostatul. Și a apărut graficul ăsta anul următor. Trendul accidentelor e în scădere.

Cauzele accidentelor mortale: „deficiențe de natură tehnică”

– Haideți să ne uităm atunci pe datele de la Ministerul Muncii. Au fost peste 100 de accidente de muncă mortale anul trecut. Care sunt principalele nereguli constate de inspectori?
– Uitați concluziile raportului nostru (e vorba de raportul privind accidentele din sectorul construcțiilor, n.r.). Sunt deficiențe de natură tehnică.

• Nu sunt utilizate echipamentele de muncă corespunzătoare, prevăzute cu sisteme de protecție colectivă.
• Nu sunt folosite echipamente de muncă pentru consolidarea marginilor săpăturilor.
• Nu sunt acordate și folosite echipamente de protecție individuală (EIP) împotriva căderilor de la înălțime.
• Planul propriu de securitate și sănătate al șantierului nu este completat și adaptat în funcție de evoluția lucrărilor. Adică, lucrările se schimbă. Ai săpat un metru, e ceva, sapi la 6 metri, cum a fost aici, iei alte măsuri.

– Legat de instructajul acesta pe protecția muncii, cât de serios se face, de regulă?  
– Instruirea e obligația angajatorului. La necazuri se constată dacă a făcut-o bine sau dacă a făcut-o rău. Dar la producerea accidentelor constatăm un formalism în domeniul ăsta al instruirii. Trebuie să recunoaștem că așa e.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro