În prima sa apariție în Parlamentul European ca șef NATO, Mark Rutte a spus că scopul instituției pe care o reprezintă este de a „apropia NATO și UE” pentru a contracara o „campanie de destabilizare” a Kremlinului, alături de amenințări variind de la Iran și China la atacuri cibernetice și proliferarea nucleară.

„Suntem în siguranță acum, dar nu peste patru sau cinci ani” a spus el, adăugând că, dacă cheltuielile nu cresc, europenii ar trebui „să se pregătească de învățat limba rusă sau să plece în Noua Zeelandă”, în contextul în care luna viitoare se împlinesc 3 ani de la invadarea Ucrainei de către Rusia.

„Sunt profund îngrijorat de situația de securitate din Europa. Nu suntem în război, dar nici în pace… Asta înseamnă că trebuie să investim mai mult în apărare și să producem mai multe capabilități. Asta nu poate aștepta. Trebuie să consolidăm reziliența societăților și infrastructurii noastre critice”, a subliniat Rutte.

Majoritatea țărilor UE sunt și membre NATO, iar în ultimul deceniu alianța le-a cerut să cheltuie cel puțin 2% din PIB-ul lor pentru apărare. 24 dintre cei 32 de membri NATO respectă acum acest obiectiv.

Însă Donald Trump a cerut mai mult. Săptămâna trecută, președintele ales al SUA a cerut aliaților să cheltuie 5% din PIB pentru apărare, mult mai mult decât chiar America, care alocă 3,38%.

România a cheltuit sub 1% din PIB pe apărare anul trecut

În România, sectorul de apărare beneficiază, încă din 2023, de fonduri de 2,5% din PIB, adică aproximativ 8% din veniturile bugetare. În noiembrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat că majorarea bugetului Apărării la 3% din PIB în perioada următoare nu este o prioritate.

În 2024, România a cheltuit sub 1% din PIB pe înzestrarea armatei, adică aproximativ 2,6 miliarde de euro .

 
 

Urmărește-ne pe Google News