Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB) a anunțat joi că a suspendat toate activitățile legate de cele două țări, având în vedere „evoluția situației economice și financiare”.

„În aceste circumstanțe și în interesul Băncii, conducerea a decis că toate activitățile legate de Rusia și Belarus sunt suspendate și în curs de revizuire”, a precizat joi instituția cu sediul la Beijing, într-un comunicat.

Banca multilaterală de dezvoltare, care are 105 membri în întreaga lume, nu a detaliat motivul deciziei sale, dar a transmis „gândurile și simpatia sa tuturor celor afectați”. „Inimile noastre sunt alături de toți cei care suferă”, a precizat banca.

Anunțul vine după ce mai multe instituții financiare chineze de stat, printre care Bank of China, au încetat să mai finanțeze tranzacții care implică petrolul și firmele rusești.

Gary Ng, economist senior la Natixis în Hong Kong, a declarat că mișcarea AIIB a fost „simbolică”, deoarece banca a finanțat doar două proiecte în Rusia, în valoare de 800 de milioane de dolari, și niciunul în Belarus.

„Chiar dacă cea mai mare parte a împrumuturilor transfrontaliere din China către Rusia ar putea avea loc prin intermediul băncilor de politici publice, acesta este încă un exemplu că China ar putea să nu susțină necondiționat Rusia, deoarece își cântărește propriile beneficii și costuri în orice mișcare geopolitică”, a explicat Ng pentru Al Jazeera.

„Retragerea AIIB arată că presiunea sancțiunilor financiare globale asupra Rusiei a devenit mai evidentă în organizațiile supranaționale”, a adăugat Ng.

Legături tot mai strânse între China și Rusia

China și Rusia au devenit din ce în ce mai apropiate în ultimii ani. Luna trecută, președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au declarat că prietenia dintre țările lor nu are „nicio limită” și niciun domeniu de cooperare „interzis”.

Beijingul a refuzat să condamne invazia Moscovei în Ucraina, abținându-se de la o rezoluție a ONU care îi cerea lui Putin să își retragă forțele, și și-a exprimat opoziția față de „toate sancțiunile unilaterale ilegale”.

Luna trecută, autoritățile vamale chineze au ridicat restricțiile de import pentru grâul rusesc, o industrie cu o valoare anuală de aproximativ 7,9 miliarde de dolari, alimentând speculațiile că piața chineză ar putea oferi un colac de salvare economică, important pentru economia rusă asediată, care se confruntă cu o izolare internațională fără precedent.

De asemenea, cele două părți au intensificat cooperarea în domeniul energiei, inclusiv prin semnarea, luna trecută, a unui contract pe 30 de ani pentru ca Rusia să furnizeze gaz Chinei prin intermediul unei noi conducte.

În ciuda aprofundării legăturilor, Beijingul este considerat în general reticent în a încălca în mod deschis sancțiunile, ceea ce ar putea să îl expună riscului de a fi izolat de piețele de export occidentale și de sistemul financiar internațional centrat pe dolarul american.

Comerțul Chinei cu Rusia s-a ridicat la 146,9 miliarde de dolari în 2021, aproximativ o zecime din comerțul său combinat cu SUA și Uniunea Europeană.

Tim Harcourt, economist-șef la Institutul pentru Politici Publice și Guvernanță de la Universitatea de Tehnologie din Sydney, a descris decizia AIIB ca fiind semnificativă „chiar și având în vedere puținele activități desfășurate în Rusia” de către banca de dezvoltare.

„Asta arată că China se îndepărtează de Rusia și de «parteneriatul fără limite» dintre Xi și Putin”, a declarat Harcourt pentru Al Jazeera.

Xi al Chinei a lansat AIIB în 2016 ca o alternativă la Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, instituții financiare percepute ca fiind dominate de interesele occidentale. China este cel mai mare acționar al AIIB, cu 31% din capitalul vărsat de 20 de miliarde de dolari al băncii.

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia 

 
 

Urmărește-ne pe Google News