Semnatarul contractului fără licitație pentru cele 460 de paturi ATI spune că ministerul a decis ”să nu facă mare tam-tam”, ca să nu crească prețul!

• Acesta ar fi fost, în viziunea oficială, motivul pentru achiziția s-a grăbit și s-a decis ””să nu facă mare tam-tam” înainte de alegerea firmei.
• Cât despre faptul că acest contract nu a fost făcut transparent pe site, răspunsul semnatarului din partea ministerului a fost: “Aici e o discuție, pentru că, în mod normal, ar trebui publicate, pot fi publicate, dar nu este obligatoriu să fie publicate”.

460 de paturi ATI noi au ajuns către aproximativ 100 de spitale din toată țara, iar prețul a fost de 7 milioane de euro, împrumutați de România. 

Libertatea a scris cum  aceste 460 de paturi ATI au fost cumpărate fără licitație de la firma Tehnoplus Medical SRL, aflată în posesia denunțătorului Sorinei Pintea.

Într-un răspuns trimis la solicitarea Libertatea, oficialii din Ministerul Sănătății au venit cu noi detalii. 

În răspuns, ministerul susține că procedura a respectat normele stabilite de Banca Mondială și că ofertele trimise de firme au fost analizate de șase specialiști ATI “care sunt medici cu experiență în cadrul secțiilor ATI din spitale cu activitate importantă în acest domeniu”. 

“Conform uzanțelor”, se arată în comunicarea primită de la minister, “achiziția a făcut obiectul auditului Băncii Mondiale care nu a evidențiat deficiențe”. 

Recomandări

Cauzele unui fapt statistic înfiorător: 41% dintre tinerii români ar accepta dictatura. Sociolog: „Totul este deja luat de generațiile precedente”

Fostul șef al UMP-BM: Banca Mondială a propus să se facă achiziții directe 

Libertatea a discutat și cu Mihai Negrea, fostul șef al Unității de Management a Proiectului Băncii Mondiale. 

Negrea, căruia i-a expirat contractul cu ministerul la începutul acestei luni, a venit cu o serie de explicații cu privire la misterul din jurul acestor achiziții, pe care instituția unde a lucrat nu le-a făcut publice. 

“Propunerea (de a recurge la atribuire directă – n.r.) a venit din partea băncii către noi, nu noi am cerut asta. Nu a existat o cerere prin care să mergem noi către banca”,  a spus Negrea. 

“Aici e o discuție, pentru că, în mod normal, ar trebui publicate, pot fi publicate, dar nu este obligatoriu să fie publicate. Dacă mă întrebați pe mine, eu le-aș publica, dar deciziile astea nu sunt la nivelul UPM-BM, sunt la nivel de minister. Noi facem cereri, în unele cazuri, să se facă sau nu publice contractele”, a declarat Negrea. 

Recomandări

„Trebuie să desființăm regimul Putin și dictatura sa”. Fragmente exclusive din cartea „Patriot. Memorii” de Aleksei Navalnîi, care va apărea în România pe 22 octombrie (V)

Întrebat dacă, în cazul acestor contracte, unitatea pe care a condus-o a făcut astfel de cereri către minister pentru publicarea lor, Mihai Negrea a răspuns că nu. 

Spune că s-a făcut fără ”mare tam-tam”, ca să se scoată un preț bun

El susține că un alt motiv pentru care ministerul a preferat “să nu facă mare tam-tam” în jurul acestor achiziții a fost pentru a obține un preț bun.

“Acum s-a așezat piața, dar atunci vorbeam de starea de urgență, cu o penurie de produse. Dacă furnizorii știu că ai bani să faci achiziții, vin presiunile. Ideea e să scoți cel mai bun preț posibil pentru perioada respectivă. În momentul acela, nu exista aproape nimic. Dacă spui, disperat, că vrei nu știu ce, vorbesc între ei (furnizorii – n.r.) și aranjează prețurile. Ajungeam și noi, ca alte instituții, să cumpărăm ventilatoare cu 50.000 de euro. Pe ce am cumpărat, top de gamă pe terapie avansată, cred că am dat un preț mai mult decât decent”, a concluzionat Negrea. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro