ComenteazăConstruirea unor noi spitalele regionale la Cluj, Iași și Craiova este una dintre marile promisiuni electorale ale guvernelor care au trecut prin Palatul Victoria din 2015 încoace.
Tot cu statutul de promisiune va intra și pe agenda viitoarelor alegeri și nu are vreo șansă să depășească acest statut înainte de 2026, data estimată de Ministerul Sănătății pentru finalizarea lucrărilor.
Într-un răspuns trimis către Libertatea, Ministerul Sănătății arată că abia în toamna anului 2019 au fost semnate contractele între acest minister și cel al Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, iar în prezent se evaluează societățile comerciale care se vor ocupa de proiectul tehnic.
Procedura se blochează la alegerea firmelor
Un reprezentant al unei firme care a intrat în procedura lansată de minister acuză, sub anonimat, că Guvernul PNL tergiversează inutil perioada în care stabilește câștigătorii finali ai licitației.
“Au fost nouă firme care s-au înscris pentru elaborarea proiectului tehnic și servicii de asistență tehnică. Ministerul Sănătății trebuia să trieze din aceste firme cinci care intrau în etapa următoare, iar din aceste cinci, să ia decizia ultimă. În prima etapă, am tot primit prelungirea termenului de decizie. La un moment dat, am primit înștiințarea că am trecut în etapa următoare. Iar acum suntem în faza în care se tot prelungește termenul până când Ministerul Sănătății anunță decizia finală”, a explicat, sub anonimat, o firmă participantă la această licitație publică.
Oricum, în răspunsul primit de la Ministerul Sănătății, construcțiile propriu-zise nu sunt prevăzute să înceapă înainte de 2022. Surse din minister pun întârzierea pe seama “procesului de avizare din cadrul Comisiei Europene”.
Marele regret al unui comisar european: Corina Crețu
Primul document public în care regăsim planul construirii a trei spitale regionale – la Iași, Cluj și Craiova – îl reprezintă Programul Operațional Regional 2014-2020, unul dintre programele prin care România a putut accesa fondurile europene structurale și de investiții provenite din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR).
Mai exact, contractul dintre statul român și Comisia Europeană a fost semnat în iunie 2015, când comisar european era Corina Crețu.
Contactată de Libertatea, Corina Crețu susține că tergiversarea construirii acestor spitale reprezintă regretul său de fost comisar european, ea sperând să le inaugureze la finalul mandatului său.
“Din iunie 2015 până la jumătatea anului 2016 nu s-a întâmplat nimic (n.r. – în timpul Guvernului Ponta și prima parte a guvernării Cioloș). Văzând că nu se întâmplă nimic, am solicitat instituțiilor internaționale să ajute statul român să facă proiectările de spitale. Am organizat o întâlnire cu ministrul Vlad Voiculescu, cu Banca Mondială și cu Banca Europeană de Investiții și au decis ca fezabilitatea să fie făcută de Banca Europeană de Investiții. Studiul de fezabilitate s-a făcut cam într-un an, până în 2017. Ce a durat foarte mult au fost amplasamentele. La Iași a durat un an un litigiu pe terenul pe care se va construi spitalul. La Cluj și Craiova, au fost date terenuri din partea Armatei”, a declarat Corina Crețu.
“Apoi, m-am rupt de PSD și am intrat într-un conflict cu ei, pentru că declarau studiul de fezabilitate de trei ori mai mult decât a fost de fapt. Banca Europeană de Investiții oferea exact sumele pentru aceste studii. Ei, între timp, au făcut niște proiecte mult mai mari, mult peste sumele pe care Comisia Europeană le parcase, inițial, pentru aceste proiecte”, a mai explicat actualul europarlamentar.
Vlad Voiculescu: “Studii de fezabilitate – materiale copy-paste pentru care statul român a cheltuit peste 20 milioane de euro”
În decembrie 2016, ministrul sănătății de atunci, Vlad Voiculescu, a semnat un acord de consiliere cu Banca Europeană de Investiții, în valoare de 1,5 milioane de euro, având ca scop facilitarea pregătirii proiectelor pentru construirea celor trei spitale regionale.
“În 2017, noi trebuia să avem proiectul tehnic și studiile de fezabilitate gata. Și toate actele depuse la Comisia Europeană”, a declarat, pentru Libertatea, Vlad Voiculescu, ministru al sănătății în Guvernul Cioloș.
Vlad Voiculescu susține că un prim set de studii de fezabilitate pentru aceste spitale fusese făcut încă de pe vremea când ministru al sănătății era Eugen Nicolaescu, în anii 2007-2008, și au fost în valoare de peste 20 milioane de euro.
“Am cerut acele studii de fezabilitate, niște materiale copy-paste pentru care statul român a cheltuit peste 20 milioane de euro. Găsindu-le la minister, am făcut acordul cu Banca Europeană de Investiții. Am pornit de la acel studiu de fezabilitate pe care îl aveam la MS, iar în baza modelului de studiu, am actualizat pentru cele trei spitale regionale, folosind acele 1,5 milioane de euro din partea Comisiei Europene”, explică Vlad Voiculescu.
Atacul lui Vâlcov
De la finalul anului 2017 până la finalul anului 2019, proiectul, practic, s-a blocat.
Pe de o parte, Darius Vâlcov, în calitate de consilier al premierului PSD Viorica Dăncilă, a susținut că ideea construirii spitalelor din bani UE ar fi contraproductivă, propunând parteneriatele public-private – idee contestată puternic, la acel moment, de Corina Crețu.
Pe de altă parte, fostul ministru al fondurilor europene Rovana Plumb a decis că alocarea banilor europeni pentru construcția efectivă a lor se va face din următorul buget al Comisiei Europene, care va fi disponibil de la 1 ianuarie 2021. De ce acest lucru? Pentru că PSD a decis modificarea proiectelor, dorind spitale cu capacitate mult mai mare decât cele decise inițial cu Comisia Europeană.
De la 300 de milioane la 1,6 miliarde de euro
Într-un răspuns scris dat de Comisia Europeană, în octombrie 2019, la o întrebare adresată de europarlamentarul PNL Marian-Jean Marinescu, costurile construcției celor trei spitale sunt evaluate la 1,6 miliarde de euro.
“Comisia a fost informată de autoritățile române că Banca Europeană de Investiții (BEI) a estimat costurile totale asociate celor trei spitale regionale la 1,626 miliarde de euro. Aceste costuri ar urma să acopere: proiectarea spitalelor, construcția clădirilor și supervizarea șantierului, echipamentele necesare, formarea personalului, infrastructura suplimentară (de exemplu, utilități, drumuri de acces, parcări etc.) și reabilitarea vechilor unități spitalicești. Construcția celor trei spitale regionale este o investiție complexă, care nu se limitează doar la construcția a trei clădiri noi”, spune Comisia Europeană
Potrivit discuțiilor inițiale, România calculase doar 300 de milioane. De 5 ori mai puțin!
“Suma de 300 de milioane de euro (150 milioane din partea Fondului european de dezvoltare regională și 150 milioane din finanțare națională) este înscrisă în Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Această sumă acoperă proiectarea tehnică și funcțională detaliată a spitalelor, precum și prima etapă de construcție”, se arată în răspunsul Comisiei.
Nici până astăzi nu este foarte clar cât anume din cele 1,6 miliarde de euro necesare va proveni din fonduri UE. Procentul inițial de 50% ar putea să fie urcat undeva între 70 și 85%.
Ministerul Sănătății ne-a prezentat evoluția dosarelor și situația la zi pentru cele trei spitale.
Spitalul Regional de Urgență Iași:
- Octombrie 2019 – s-a depus cerere de finanțare în sistemul MySMIS;
- Decembrie 2019 – s-a semnat contractul de finanțare între Ministerul Sănătății și MLPDA (fost MDRAP);
- Decembrie 2019 – s-a publicat achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic și servicii de asistență tehnică. În acest moment are loc evaluarea candidaturilor;
- Mai 2020 – s-a lansat achiziția de servicii de verificare tehnică realizate de către specialiști verificatori de proiecte atestați. În acest moment are loc evaluarea candidaturilor;
- Septembrie 2022 – estimarea începerii lucrărilor de construire;
- August 2026 – data estimată de finalizare a construcției, care respectă termenul propus la depunerea cererii de finanțare.
Spitalul Regional de Urgență Cluj
- Noiembrie 2019 – s-a depus cerere de finanțare în sistemul MySMIS;
- Ianuarie 2020 – s-a publicat achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic și servicii de asistență tehnică. În acest moment are loc evaluarea candidaturilor;
- Mai 2020 – s-a semnat contractul de finanțare între Ministerul Sănătății și MLPDA;
- Octombrie 2022 – estimarea începerii lucrărilor de construire;
- Septembrie 2026 – data estimată de finalizare a construcției.
Spitalul Regional de Urgență Craiova
- Decembrie 2019 – s-a depus cerere de finanțare în sistemul MySMIS;
- Aprilie 2020 – s-a semnat contractul de finanțare între Ministerul Sănătății și MLPDA;
- Aprilie 2020 – S-a publicat achiziția de servicii de proiectare pentru elaborarea proiectului tehnic și servicii de asistență tehnică. În acest moment are loc evaluarea candidaturilor;
- Noiembrie 2022 – estimarea începerii lucrărilor de construire;
- Noiembrie 2026 – data estimată de finalizare a construcției.
România face în 11 ani cât Franța în 7
În cazul în care termenele fixate de Ministerul Sănătății nu vor fi din nou depășite, putem calcula trecerea a 11 ani, din momentul în care s-a demarat procedura, în 2015, până la data prevăzută pentru predare, 2026.
Prin comparație, un spital transfrontalier, la granița dintre Franța și Spania, Spitalul din Cerdanya, care tratează pacienți din ambele țări, a fost construit în șapte ani de la semnarea primului acord între cele două state tot cu bani europeni.
În anul 2007, Ministerul Sănătății din Franța a semnat un acord de parteneriat cu Departamentul de Sănătate din Catalunya (Spania), iar în septembrie 2014, spitalul era deja dat în folosință.
Urgența pentru construirea unor spitale regionale este cu atât mai importantă, cu cât una dintre cauzele exodului medicilor în Occident este lipsa performanței medicale în spitalele din țară. Mai mult, pacientul român nu ar mai bătea drumul până la Capitală pentru orice problemă mai complexă de sănătate.