Proiectul, adoptat de Camera Deputaţilor, ajunsese în plenul Senatului, dar a fost retrimis la comisiile de specialitate pentru întocmirea unui raport comun suplimentar.
Principala modificare adusă proiectului de act normativ în şedinţa de marţi a comisiilor a fost aceea de revenire la o prevedere din textul iniţial, la care se renunţase anterior, potrivit căreia pedeapsa pentru agresarea personalului didactic în timp ce îşi desfăşoară activitatea şcolară se majorează cu o treime faţă de cuantumul celei care se aplică în astfel de cazuri.
„Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică de predare, de conducere sau de îndrumare şi control, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune ale cărei limite speciale se majorează cu o treime”, prevede proiectul.
Aceeaşi pedeapsă se aplică şi pentru „săvârşirea unei infracţiuni împotriva unei persoane care ocupă o funcţie didactică de predare, de conducere sau de îndrumare şi control ori asupra bunurilor acesteia, în scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu”.
Iniţiatorul şi-a motivat proiectul prin faptul că în sistemul naţional de învăţământ se constată o lipsă de protecţie juridică a cadrelor didactice faţă de hărţuirea şi agresiunile venite din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.
„Obiceiul de a vedea şcoala ca o instituţie în care predomină drepturile unor elevi faţă de profesorii lor sau faţă de restul elevilor, din cauza concepţiei greşite că şcolile sunt centre de asistenţă, în multe cazuri, profesorii nu sunt protejaţi în cazul luării unei decizii pedagogice faţă de un elev sau al aplicării unei sancţiuni disciplinare. Nu se poate asigura prevalenţa dreptului la educaţie a majorităţii elevilor în raport cu cei care au un comportament perturbator”, se susţine, printre altele, în expunerea de motive.
„În cursul procedurii legale aplicabile, faptele sesizate, în scris, de personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, în exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei, se prezumă a fi reale, până la momentul demonstrării situaţiei contrare”, mai propune iniţiatorul.
Dezbateri aprinse în comisii
Senatorul liberal Daniel Fenechiu a afirmat că nu a reuşit să înţeleagă dacă s-a reuşit să se facă ceva bun prin acordarea exerciţiului autorităţii publice cadrelor didactice.
„Am citit cu atenţie propunerea şi nu am reuşit să înţeleg dacă acordând cadrelor didactice exerciţiul autorităţii publice, sporind pedepsele cu o treime, am reuşit să facem ceva bun. Cred că nu o să putem schimba mare lucru”, a susţinut Fenechiu.
La rândul său, senatorul USR Vlad Alexandrescu a spus că propunerea legislativă introduce o „alterare gravă a mediului şcolar, a respectului pe care elevii îl pot nutri faţă de dascălii lor”.
„Am primit un punct de vedere al Consiliului Naţional al Elevilor şi arată că 41% dintre elevi se consideră agresaţi, fizic sau moral, în clasă. Există o violenţă în sistem. Mă refer la întreaga propunere legislativă pe care o aveţi pe masă”, a susţinut Alexandrescu.
În replică, Şerban Nicolae a afirmat că proiectul are la bază studii care arată că agresiunea împotriva profesorilor este în creştere şi sunt elevi care „se laudă cu astfel de agresiuni împotriva profesorilor”.
„Un act de agresiune împotriva unui cadru didactic nu îl afectează numai pe profesor, un cadru didactic lovit nu mai poate avea autoritate, nu mai poate să se impună”, a subliniat Nicolae.
Senatul este Cameră decizională, legea este organică.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro