„Pragul de 250.000 de lei nu a fost stabilit în Comisia Juridică, ci a fost decizia Coaliției duminică seara. Totul s-a bazat pe decizia CCR. Amendamentele au fost însușite de către membrii Coaliției PSD – PNL – UDMR”, a dezvăluit președintele Comisiei Juridice pentru Libertatea.

Cristian Niculescu-Țâgârlaș (PNL), președintele Comisiei Juridice. Foto: Facebook

Senatorul a admis că în decizia Curții Constituționale nu se precizează care este pragul valoric, ci doar că ar trebui să existe unul.

„Decizia Curții Constituționale face referire să nu fie un prag iluzoriu. Trebuie să fie un prag care să aibă acoperire. Pragul de 50.000 de euro este o decizie politică, nu este o decizie juridică. Nu mi-au explicat de ce este acest prag. Este o decizie luată de colegii mei din Coaliție și care conduc partidele aflate la guvernare și care mi-a fost comunicată”, a precizat senatorul Cristian Niculescu-Țâgârlaș.

Întrebat care este diferența între forma propusă în OUG13 de Florin Iordache și guvernul PSD și forma votată astăzi în Senat, președintele Comisiei Juridice a susținut că între cele două momente a apărut decizia CCR.

Cu toate acestea, senatorul recunoaște că decizia pragului de 50.000 de euro de la care este incriminat abuzul în serviciu este eminamente politică și nu a fost impus de Curtea Constituțională.

„Decizia CCR stabilește clar decizia Parlamentului să dispună stabilirea unui prag pentru abuzul în serviciu și să demonstreze care este intensitatea vătămării. Puteam impune un prag și de 1001 euro sau 1007 euro. Aceasta este decizia politică și am aplicat-o din punctul de vedere al cuantumului. Din punct de vedere juridic este acoperită de decizia CCR”, a adăugat senatorul.

Cristian Niculescu-Țâgârlaș a recunoscut că amendamentele au fost votate astăzi în Comisia Juridică. Senatorii Opoziției au acuzat că s-au trezit cu proiectul la plen, fără să fie informați în prealabil.

„Astăzi am votat amendamentul cu 250.000 de lei, înaintea plenului. Pot să formulez amendamente și în timpul ședinței de plen”, a spus senatorul PNL.

„PNL își asumă amendamentul și pragul valoric”

În privința stabilirii pragului de 250.000 de lei, el a subliniat că trebuie întrebați liderii Coaliției de ce au ajuns la această valoare
„Argumentele discutate de dumnealor nu le știu pentru că nu am participat la Coaliție. Mi-a fost comunicat un prag valoric acceptat politic de liderii celor trei partide. Nu mi se pare un prag prea ridicat. Orice prag ai stabili poate să fie considerat mare sau mic. De ce nu mă înțelegeți că e o decizie politică de către conducătorii celor trei partide? PNL își asumă amendamentul și pragul valoric”, a afirmat reprezentantul PNL.
Modificarea Codului Penal, votată miercuri în Senat, în calitate de primă cameră sesizată, a fost făcută pe baza unui proiect inițiat de guvern. Ministerul Justiției nu și-a asumat însă în textul trimis forului legislativ un prag valoric de la care abuzul în serviciu este dezincriminat.

Camera Deputaților este forul decizional în privința proiectului de lege.

PNL a fost împotriva OUG13 din 2017 și a cerut demisia guvernului Grindeanu și a ministrului Justiției de la acea dată, Florin Iordache. Poziții critice la adresa OUG13 a lansat și președintele Iohannis în 2017.

OUG13 a fost abrogată în februarie 2017 prin OUG14, emisă tot de guvernul Grindeanu, după masivele proteste din Piața Victoriei.

Liviu Dragnea a fost condamnat în mai 2019 pentru abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive. Prejudiciul în dosarul lui Liviu Dragnea a fost sub 250.000 de lei.

Textul votat în Senat în 2023:

  • Fapta funcționarului public care, cu știință, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă mai mare sau egală cu 250.000 de lei ori o vătămare gravă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Textul propus în 2017 prin OUG13:

  • Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de  serviciu, cu ştiinţă, îndeplineşte un act prin încălcarea unor dispoziţii exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului sau nu îndeplineşte un act prevăzut de  dispoziţiile exprese dintr-o lege, o ordonanţă sau o ordonanţă de urgenţă a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă  materială mai mare de 200.000 lei ori o vătămare gravă, certă şi efectivă a drepturilor sau intereselor legitime ale unei  persoane fizice sau juridice, astfel cum sunt prevăzute şi garantate de legile în vigoare, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

 
 

Urmărește-ne pe Google News