Senator rus, amenințări pentru Chișinău: „Maia Sandu riscă să repete politica sinucigașă a lui Zelenski”. Ce spune despre România

Invazia Rusiei în Ucraina determină Chișinăul să reflecteze cu privire la necesitatea ca Republica Moldova să se îndepărteze de neutralitatea consacrată prin Constituţie şi să-şi garanteze securitatea în cadrul unei „alianţe militare mai largi”, a declarat președinta Maia Sandu, într-un interviu recent, acordat Politico. Poziția Maiei Sandu a agitat spiritele la Moscova.

Afirmațiile președintei din Republica Moldova au dus la amenințări din partea senatorului rus Andrei Klimov.

„Această doamnă are 50 de ani. Înseamnă că a trăit în URSS până la 20 de ani. Ar trebui să știe istoria noastră comună și că nu ar trebui să predea Occidentului soarta poporului său. Adică acelor membri NATO pro-americani care, chiar acum, au nevoie de mai multă carne de tun pentru a «se război cu Rusia pe câmpul de luptă»”, a scris senatorul rus pe canalul său de Telegram.

Senatorul Klimov, care este vicepreședinte al Comisiei pentru Afaceri Externe a Consiliului Federației Ruse, „a avertizat-o” pe lidera de la Chișinău să aibă grijă ca „Republica Moldova să nu repete politica sinucigașă a lui Volodimir Zelenski”.

„Populația ucraineană scade tot mai mult cu fiecare zi, datorită grijei lui Biden și a europoizilor care îl slujesc. Iar economia sa, cândva cea mai înfloritoare din URSS, este în ruine, datorită conducătorilor săi din NATO. Chiar este Sandu atât de indiferentă față de moldoveni și atât de dependentă de Washington, încât este gata să repete politica sinucigașă a unor trădători naționali din Ucraina vecină, precum Poroșenko și Zelenski?”, a scris Klimov.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Klimov s-a întrebat retoric și dacă Maia Sandu vrea să facă din Moldova o provincie a României, pe care a numit-o „cea mai înapoiată țară din NATO”.

La final, el a notat că „problemele” Ucrainei au început după „lovitura de stat“ pro-occidentală din 2014, urmată de renunțarea la neutralitate și de cursul de integrare în blocul militar „antirus” NATO.

Urmărește-ne pe Google News