Palatul Parlamentului este cu adevarat un loc al contrastelor. Ca nimeni altii, senatorii romani calatoresc cu un lift ultraluxos aflat in… holul WC-urilor. Ei folosesc fara nici o problema si ruda saraca a acestuia, un lift de marfa, pentru a urca la comisii.
Agitatie mare, discutii in contradictoriu, gesticulari. Zi obisnuita de plen in Senat. Neobisnuit este insa faptul ca grupuri-grupulete de parlamentari ies pe usa destinata, in principiu, grupului sanitar. Si pentru ca “traficul” este suficient de mare pentru a banui ca pe toti parlamentarii i-a lovit vreo disfunctie intestinala, am incercat sa dezlegam enigma. Pe un perete ingust, ceea ce parea la inceput o oglinda uriasa s-a dovedit a fi un lift. Un ascensor ultraelegant, cu comenzi digitale si anunturi vocale, ca la metrou: “Ati ajuns la nivelul P1. Coboram la nivelul P”.
Constructorii spun ca mai intai a existat liftul si abia dupa aceea s-au amenajat toaletele. “Trebuia gasita o solutie. Sala de plen e destul de departe, spatiile aici sunt imense si era nevoie de WC-uri pentru senatori. S-a gasit solutia de a le amenaja in casa scarilor”, ne marturiseste zambind un functionar.
Odiseea transportului cu ascensorul in Senat nu se opreste aici. Pentru a ajunge la comisii, situate la etajele mai inalte si mai prost amenajate, senatorii apeleaza la un lift de marfa. Acesta reprezinta o adevarata incercare pentru nervii destul de intinsi ai parlamentarilor. Raspunde foarte tarziu la comenzi, este manevrat de o liftiera ce se zbate sa asigure toate comenzile, si se deschide cu un zgomot asurzitor. Intai este dat la o parte grilajul de metal acoperit de un plus gros pentru a te feri de curent. Apoi usile grele de metal se deschid cu inchizatori intalnite la laboratoarele de cercetare. “E o adevarata aventura sa ajung la comisia juridica”, ne marturiseste Norica Nicolai. Alta solutie? Nu prea exista. Cel mai apropiat lift e la vreo 500 de metri. Asa ca senatorii stau la coada, rabdatori.
Ascensorul de marfa este blestemul liftierelor. “Este ingrozitor cand cadem pe tura acolo. Este greu de manevrat grilajul acela masiv. Iar traficul si comenzile curg incontinuu”, se plange una din liftiere.
In esenta, cele doua ascensoare nu fac decat sa creioneze un Parlament plin de contraste: conflictul etern intre partide, intre generatii, intre posesorii de averi si cei saraci, intre politicieni si presa. Aceasta din urma, preocupata foarte tare de lifturi si vinovata de imaginea proasta a parlamentarilor, in opinia unora dintre ei.