29 comentariiLa 34 de ani, 8 luni și 25 de zile de la execuția cuplului dictatorial Ceaușescu, un grefier de la Curtea Militară de Apel București îi va striga în sala de judecată pe Elena și Nicolae Ceaușescu, fiecare cu calitatea de apelant intimat-inculpat, într-un proces având ca obiect genocidul.
„Apărător ales” al dictatorilor executați
Procesul a fost înregistrat la instanța militară de apel pe data de 24 iulie 2024 de către un avocat care apare ca fiind „apărător ales” al dictatorilor decedați. Din informațiile portalului instanțelor de judecată reiese că apelul a fost declarat împotriva sentinței 1/25.12.1989 a „Tribunalului Militar Excepțional” – constituit din inițiativa Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN) pentru procesul soților Ceaușescu – în cadrul căruia aceștia au fost judecați sumar și apoi executați.
Două acte juridice au stat la baza înființării tribunalului special care i-a judecat, apoi i-a condamnat la moarte pe soții Ceaușescu: Legea nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească și Hotărârea din 24.12.1989 a CFSN, scrisă olograf și semnată de Ion Iliescu.
Ultimul act avea următorul conținut:
„Consiliul Frontului Salvării Naționale din România, constituit prin voința poporului român de la 22 decembrie 1989, ca organ suprem al puterii de stat,
Avînd în vedere faptele deosebit de grave săvîrșite de cetățenii CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA, destituiți din funcțiile de stat și politice prin acțiunea revoluționară a maselor populare,
Constatînd că aceștia au organizat din timp și au dirijat o serie de acțiuni ostile, îndreptate împotriva poporului român,
HOTĂRĂȘTE:
1. Instituirea unui Tribunal Militar Excepțional, care să procedeze de urgență la judecarea faptelor comise de CEAUȘESCU NICOLAE și CEAUȘESCU ELENA. Urgența este impusă de dorința, în acest (sens – n.r.) a tuturor cetățenilor cinstiți ai României.
2. Tribunalul Militar Excepțional va judeca această cauză în conformitate cu prevederile legale rămase în vigoare în ceea ce privește procedura și dreptul material penal.
3. Acest tribunal va fi alcătuit în componența stabilită de legea pentru organizarea judecătorească în vigoare, urmînd a se asigura întocmai dreptul de apărare al făptuitorilor.
Președintele Consiliului Frontului Salvării Naționale,
ION ILIESCU
România, București, 24 decembrie 1989”.
Cerere depusă cu 12.677 de zile peste termen
Din punct de vedere procedural, Curtea Militară de Apel București va analiza competența soluționării cauzei din punct de vedere material și teritorial. Soții Ceaușescu vor fi reprezentați de avocatul care a întocmit acțiunea.
Dacă instanța militară de apel va constata că este competență și nu se vor ivi alte incidente procedurale, dezbaterile vor avea loc, cel mai probabil, în jurul problematicii declarării în termen a apelului.
Codul de procedură penală în vigoare prevede că sentințele pot fi atacate cu apel, dacă legea nu prevede altfel (art. 408, alin. 1).
Pot face apel, conform art. 409, procurorul, inculpatul și „f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare”.
O problemă în cazul apelului depus de avocat în numele soților Ceaușescu ar putea fi art. 410, care statuează că apelul poate fi declarat de „orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate” în termen de 10 zile care „curge de la data la care acestea au aflat despre actul sau măsura care a provocat vătămarea”.
Or, de la execuția soților Ceaușescu până la strigarea cauzei pe rolul Curții Militare de Apel București, pe data de 18 septembrie 2024, nu vor fi trecut doar zece, ci 12.687 de zile.
Judecătorii militari vor fi cei care vor aprecia dacă apelul în numele soților Ceaușescu a fost sau nu depus în termen legal. Abia dacă instanța decide favorabil asupra acestei chestiuni se va ajunge la dezbateri pe tema legalității constituirii Tribunalului Militar Excepțional ori a hotărârii de condamnare la moarte.
Soții Ceaușescu, „victime” în dosarul Revoluției
Faptul că un avocat a depus apel împotriva hotărârii prin care Elena și Nicolae Ceaușescu au fost judecați și executați la Garnizoana Târgoviște nu este singura „ciudățenie” juridică legată de sângeroasele evenimente din decembrie 1989.
În al doilea dosar al Revoluției, cel deferit instanței supreme pe 8 aprilie 2019 și retrimis la Parchet un an mai târziu, printre părțile vătămate figurau și Elena și Nicolae Ceaușescu, reprezentați de fiul lor, Valentin Ceaușescu.
Este vorba de dosarul în care erau inculpați Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil „Cico” Dumitrescu pentru infracţiuni contra umanităţii.
Valentin Ceaușescu nu s-a constituit niciodată parte civilă în dosar și a precizat că nu solicită daune în numele părinților lui. În realitate, a fost vorba doar de o „chichiță” juridică, ivită din faptul că în evidențele celor care au murit la Revoluției au fost socotite și cadavrele celor doi dictatori.
Mai departe, procurorii Secției Parchetelor Militare i-au introdus pe Elena și Nicolae Ceaușescu pe lista „părților vătămate” în evenimentele din decembrie 1989, fără a mai ține cont că – din punct de vedere istoric – cei doi fuseseră agresori, nu victime.
„Procurorii militari au introdus nelegal în cauză, în calitate de victime, cuplul dictatorial conducător al regimului comunist, respectiv pe (Nicolae și Elena Ceaușescu – n.r.) care, deși erau persoane civile (deci îndeplineau formal prima condiție), în opinia clienţilor săi, au fost direct implicați în ostilități, fiind chiar coordonatorii principali ai represiunii din perioada 16-22 decembrie 1989 în urma căreia au fost ucise sute de persoane civile inocente și vătămate altele, de ordinul miilor, care au fost rănite sau arestate ilegal. Pentru acest motiv, a opinat că introducerea soţilor (Ceaușescu – n.r.) în acest proces în calitate de victime ale infracțiunilor contra umanității este o mare eroare juridică”, au arătat avocații revoluționarilor, conform hotărârii din data de 25 octombrie 2023 a Curții de Apel București.
Al treilea dosar al Revoluției din decembrie 1989
Pe data de 14 iunie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis contestațiile lui Iliescu Ion, Voiculescu Voican Gelu, Rus Iosif împotriva hotărârii Curții de Apel București din 25 octombrie 2023 și a dispus pentru a doua oară restituirea la Parchet a dosarului Revoluției, pentru nereguli în anchetă.
Ulterior, pe 18 iulie 2024, Secția Parchetelor Militare (SPM) a comunicat că menține decizia de trimitere în judecată a celor trei pentru infracțiuni contra umanității și a trimis instanței supreme lămuririle cu privire la neregulile constatate de judecătorii de cameră preliminară.
Procurorii SPM notează că, începând cu data de 22.12.1989 (orele 16.00) și până la data de 30.12.1989, Ion Iliescu s-a folosit de autoritatea de care dispunea în calitate de lider al noii structuri care preluase puterea politico-militară în stat, de inițiator şi coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar), respectiv de preşedinte al CFSN (care şi-a subordonat întreaga forţă militară a României).
Prin apariţiile sale la TVR şi comunicatele CFSN, Ion Iliescu a desfăşurat o activitate sistematică şi generalizată de dezinformare a populaţiei României şi a opiniei publice internaţionale cu privire la existenţa unor forţe contrarevoluţionare securist-teroriste şi necesitatea lichidării acestora.
El a acționat în mod direct şi nemijlocit la generarea şi amplificarea unei psihoze securist-teroriste, cu scopul de a-şi asigura, în contextul Revoluţiei române, accederea la putere, menţinerea şi consolidarea puterii politice în stat, se mai arată în rechizitoriu.
Foto: EPA