Dintre zecile de procese, plângeri la Parchet și acțiuni extrajudiciare (CNCD) pe care primarul Daniel Băluță le-a intentat ziariștilor de investigație de la Libertatea în ultimii doi ani, politicianul PSD nu a câștigat până la final nici unul. Toate cele definitiv încheiate sunt câștigate de ziariști și de ziar. Iar altele sunt în derulare. Una dintre cauzele încheiate pe fond, în favoarea ziarului, este următoarea.

Mașinile abandonate în oraș

Pe 1 septembrie 2021, primarul Daniel Băluță a cerut Judecătoriei Sectorului 2 ștergerea unui articol din site-ul Libertatea. Articolul s-a intitulat „Cum arată viața fără griji a unei dube părăsite din București, orașul cu mii de mașini epave”

În motivarea sa, judecătorul Cristian Mihai Cojocaru, la care a ajuns cazul, a descris astfel articolul: „Respectivul articol are în fapt natura unui reportaj privind situaţia unei autoutilitare parcate neregulamentar pe întreaga lăţime a trotuarului unei artere din sectorul 4 Bucureşti, situaţie documentată prin efectuarea unor fotografii la diverse intervale de timp pe perioada a 4 luni”.

Primarul Daniel Băluță „a chemat în judecată pe pârâţii RINGIER ROMÂNIA SRL, Tolontan Cătălin şi Dobrescu Petre”, cerând să fie șters articolul și să primească pagube morale de 100 de lei. 

Autoutilitara părăsită care reprezenta subiectul articolului

Primarul: „Informații false”. Instanța: „Toate afirmaţiile respectivului articol sunt adevărate”

Politicianul a susținut în plângerea sa către judecătorie că „în articol au fost inserate informaţii false ce au fost prezentate într-o manieră de natură a induce într-o gravă eroare opinia publică”. În plângere, politicianul a reclamat „acuzaţii defăimătoare la adresa sa”.

Magistratul care a judecat cazul a observat două lucruri:

  1. „Toate afirmaţiile respectivului articol sunt adevărate şi sunt probate cu fotografiile inserate în cuprinsul său, existenţa respectivului vehicul fiind susţinută inclusiv de înscrisurile anexate de reclamant cererii de chemare în judecată, care atestă că situaţia acestei autoutilitare era cunoscută la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale a sectorului 4 Bucureşti cu mult înainte de apariția articolului incriminat”.
  1. „Singura referire la reclamant, primar al sectorului 4 Bucureşti, este reprezentată de redarea unei postări efectuate de acesta pe pagina personală de Facebook, prin care anunţa o campanie de ridicare a maşinilor parcate neregulamentar”.

„Nu există în cuprinsul articolului nicio relatare critică la adresa reclamantului, cu atât mai puţin una defăimătoare, singura referinţă fiind redarea unei postări efectuate de însuşi reclamant pe reţelele de socializare, lăsându-se libertate cititorilor a aprecia cu privire la faptele expuse şi la declaraţiile conducătorului administraţiei locale a sectorului 4”, arată Judecătoria Sectorului 2.

Primarul, avertizat de instanță că încearcă să oprească informațiile să ajungă la oameni

„Respectivul articol a tratat un subiect de interes local larg discutat în ultimii ani, neexistând nicio dovadă că ar fi vizat afectarea imaginii personale sau profesionale a reclamantului”, explică, în continuare, instanța.

Consecinţa firească a publicării unui articol de genul celui de mai sus nu ar trebui să fie încercarea de a-l împiedica să ajungă la opinia publică, prin intermediul instanţelor de judecată, conduită similară unei tentative de cenzură.

Judecătorul Cristian Mihai Cojocaru:

În schimb, susține magistratul, ceea ce ar putea să facă primarul ar fi „adoptarea măsurilor necesare pentru reintrare în legalitate şi pentru evitarea repetării altor cazuri similare sau, în speţă, înştiinţarea organului de presă că situaţia sesizată a fost, într-un final, remediată”.

Judecătoria descrie SLAPP

„În calitatea sa de persoană publică, primar al unui sector al Bucureştiului, reclamantul ar trebui să dea dovadă de un grad mai ridicat de toleranţă în privinţa articolelor de presă vizând chestiuni de interes pentru comunitate”, motivează judecătorul, care continuă:
„Lucru pe care-l cunoaşte şi-l şi afirmă în cuprinsul propriei cereri de chemare în judecată, dar pe care-l ignoră total prin încărcarea rolului instanţelor de judecată cu cereri lipsite de temei, aspect observat la o simplă verificare a portalului informatizat al instanţei, care atestă respingerea a cel puţin 5 cereri de chemare în judecată similare formulate de acelaşi reclamant împotriva aceloraşi pârâţi”.

Ceea ce descrie Judecătoria Sectorului 2 se numește SLAPP, strategie folosită tot mai des de politicieni sau de alte persoane care își utilizează forța, timpul, avocații și resursele net superioare presei, ONG-urilor sau cetățenilor contra acestora. 

În SLAPP, metoda este aceea de a intenta procese repetate și fără temei, nu ca să le câștigi, ci ca să blochezi celor reclamați activitatea care te deranjează.

Sentința judecătorului a fost: „Respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul Băluţă Daniel”. Primarul a făcut apel. 

În apel, primarul a spus că „instanța nu a înțeles” că scopul chemării în judecată nu este „doar acela de acoperire a prejudiciului” adus lui, ci și scopul e ca ziariștii Libertatea să nu mai scrie articole despre el, pe care politicianul le consideră defăimătoare.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
 

Urmărește-ne pe Google News