ComenteazăCuprins:
Starea de urgență în economia transnistreană datează din 11 decembrie 2024, cu aproape trei săptămâni înainte de întreruperea livrărilor de gaze rusești.
Conform decretului, starea de urgență este însoțită de mai multe „măsuri excepționale”, printre care „adoptarea unor decizii pentru raționalizarea consumului de gaze naturale și alte resurse energetice”, „crearea condițiilor pentru formarea rezervelor de stat de resurse energetice”, „stabilirea unui regim special pentru achiziționarea de gaze naturale și alte resurse energetice”, „interzicerea exportului de resurse energetice de către organizațiile energetice”, „stabilirea priorității în finanțarea măsurilor pentru protejarea vieții și sănătății cetățenilor”, „stabilirea unor restricții privind desfășurarea anumitor tipuri de activități economice și financiare, inclusiv transferul de mărfuri și prestarea de servicii”.
Chișinăul suspectează Moscova că își dorește o triplă criză pentru a-și atinge obiectivele politice
Gazprom a notificat pe 28 decembrie Republica Moldova că nu va mai livra gaze, care erau direcționate în totalitate Transnistriei, din cauza neachitării unei pretinse datorii de 709 miliarde de dolari. Chișinăul contestă această datorie și afirmă că este de numai 8,6 milioane de dolari, conform unui audit internațional. Republica Moldova accepta livrarea gazelor rusești în Transnistria pentru a produce energie electrică la centrala Cuciurgan, mai ieftină decât cea de pe piața europeană.
Gazprom a întrerupt livrarea gazelor spre Transnistria la 1 ianuarie, odată cu expirarea acordului de tranzit cu Naftogaz (Ucraina). Chișinăul a propus Moscovei să livreze gaze Transnistriei pe ruta transbalcanică, dar solicitarea a fost refuzată.
De la 1 ianuarie, centrala de la Cuciurgan funcționează exclusiv pe cărbune, iar rezervele sunt limitate. În aceste condiții, locuitorii din stânga Nistrului trăiesc fără încălzire centralizată și apă caldă și se confruntă totodată cu pene de curent.
Chișinăul s-a oferit să ajute Transnistria atât cu ajutoare umanitare, cât și cu gaze de pe piețele europene, dar autoritățile separatiste de la Tiraspol au refuzat. Acest refuz este pus de premierul Dorin Recean pe seama unei intervenții a Moscovei, care caută să destabilizeze Republica Moldova cu o criza energetică ce poate duce la o criză umanitară și ulterior la o criză de securitate înainte de alegerile parlamentare programate în vara anului viitor.
Oamenii dorm îmbrăcați în haine groase și gătesc afară
Unii locuitori din orașele de pe malul stâng al Nistrului au fost nevoți să-și trimită copiii la bunicii de la sate. În plus, au ajuns să gătească printre blocuri, așa cum procedează ucrainenii ale căror apartamente sunt bombardate de ruși.
„Noi ne dorim să fie pace, înainte de toate. Dacă va fi pace, totul va fi. Cred că această situație nu va dura mult timp. Poate se va schimba ceva, nu poate să rămână așa”, afirmă un localnic pentru Radio Europa Liberă Moldova.
O femeie spune la rândul ei, aproape în lacrimi, că situația este gravă și greu de îndurat, temperatura în apartamentul neîncălzit fiind de 12 grade.
În imposibilitatea de a menține sălile de clasă calde, școlile și colegiile din Transnistria și-au prelungit vacanța de iarnă până pe 20 ianuarie. Multe grădinițe nu s-au redeschis după sărbători.
De ce nu acceptă separatiștii ajutorul propus de autoritățile de la Chișinău
Deși Chișinăul s-a oferit să vândă gaze și energie Transnistriei, totuși oficialii de la Tiraspol arată puține semne că ar accepta oferta. Motivul principal este de ordin economic, dar un alt motiv este de ordin politic, comentează CNN.
După 30 de ani în care au primit gaze ieftine, iar acest lucru datorită în primul rând Republicii Moldova, locuitorii din Transnistria ar trebui să plătească acum același preț ca și cei de pe malul drept al Nistrului dacă s-a aproviziona cu energie de pe piața europeană.
„Este o problemă de costuri pentru cei din Transnistria”, subliniază pentru CNN fostul ministru de externe Nicu Popescu. Republica „Moldova a fost mult mai pregătită pentru o astfel de situație. Transnistria nu a făcut nimic în 30 de ani”, continuă el.
Nu în cele din urmă, după decenii de pretinsă independența față de Republica Moldova, acceptarea ajutorului ar echivala pentru separatiști cu admiterea eșecului. În schimb, liderul separatist de la Tiraspol încearcă să dea vina asupra Chișinăului, așa cum procedează și Kremlinul.
Rolul Rusiei în generarea și întreținerea situației din Transnistria
Rusia ar putea furniza gaze Transnistriei, pe alte rute și la un cost mai mare, dar alege să nu o facă, notează CNN.
De altfel, Rusia nu are decât de câștigat din această criză, asta în timp ce pretinde că-i sprijină pe locuitorii Transnistriei. Regimul de la Moscova încearcă de mult timp să destabilizeze Rep. Moldova și să înlăture de la putere conducerea prooccidentală de la Chișinău. După ce a investit zeci de milioane de euro și a eșuat în lupta împotriva Maiei Sandu, care a fost realesă în funcția de președintă, Rusia are ca țintă alegerile legislative, pentru a impune o majoritate prorusă în Parlamentul de la Chișinău.
Criza din Transnistria – care ar putea determina mii de locuitori să fugă peste graniță – oferă Rusiei o oportunitate de a semăna mai mult haos în Moldova, avertizează Nicu Popescu.
„Rusiei nu îi pasă prea mult de locuitorii din Transnistria. Are ca scop destabilizarea economiei, a sistemului politic și a țesutului social al Republicii Moldova. Nu-i pasă că transnistrenii îngheață”, conchide fostul ministru de externe de la Chișinău.