ComenteazăSerbia a reușit să organizeze o campanie de imunizare mai rapidă decât cea a tuturor statelor membre UE, inclusiv a celor care sunt mai bogate și au un sistem sanitar mai bun decât ea.
În prezent, cetățenii sârbi au posibilitatea de a alege între patru vaccinuri – Pfizer, AstraZeneca, Sinopharm și Sputnik – pe care și le pot administra, iar al cincilea, Moderna, va sosi și el în viitor.
Reușita reprezintă o lovitură de imagine pentru guvernul tot mai autoritar al președintelui Aleksandar Vucic, care a cultivat relații apropiate cu Beijingul, în vreme ce a insistat că dorește în continuare să adere la Uniunea Europeană.
„Într-o zi îmi veți ridica un monument”, a spus președintele luna trecută, anunțând că a obținut vaccinuri chinezești la un preț mic, în urma unei discuții cu președintele Chinei Xi Jinping.
În loc să facă o alegere între Occident sau Est, așa cum au făcut cele mai multe țări, Belgradul a preferat să negocieze cu toată lumea și să cumpere vaccinuri de toare felurile.
La o populație de sub șapte milioane, Serbia a contractat un număr inițial de peste 11 milioane de doze din vaccinurile produse în Rusia și China, dar și din cele fabricate de companiile occidentale.
Oficialii au încheiat primul acord cu Pfizer, în august, pentru 2,2 milioane de doze. Au urmat alte contracte pentru vaccinurile Sputnik și Sinopharm.
Cât au plătit pentru ele este deocamdată secret, dar ministrul Sănătății Zlatibor Loncar a declarat într-un interviu că prețurile au fost „mai bune decât cele obținute de toți ceilalți”.
Politicienii din opoziție se îndoiesc de acest lucru și s-au întrebat dacă secretul nu ascunde cumva acte de corupție. Dar chiar și cel mai vocal critic al lui Vucic, liderul opoziției Dragan Djilas a admis că președintele „a făcut o treabă bună cu vaccinarea”.
Rezultatul abundenței vaccinurilor este faptul că Serbia este acum pe locul doi în topul celor mai rapide campanii de imunizare din Europa, după Marea Britanie.
A administrat 29,9 doze la suta de oameni, comparativ cu Germania, care a reușit să administreze doar 11,7 doze la suta de oameni. România se află undeva aproape de nivelul Germaniei, administrând în jur de 11,4 doze la suta de oameni, potrivit site-ului Our World in Data, care adună datele oficiale.
Numărul total de doze de vaccin COVID administrate până pe 16 martie, raportat la 100 de persoane
Șefa guvernului sârb, Ana Brnabic, crede că succesul ține de decizia de a „trata vaccinarea ca o chestiune legată de sănătate, nu una politică”.
„Am negociat cu toată lumea, indiferent dacă erau de la Est sau Vest”, a spus ea.
Săptămâna trecută, Vucic a anunțat că Serbia va deveni prima țară care va produce vaccinul chinezesc Sinopharm. Fabrica, finanțată de China și de Emiratele Arabe Unite, va începe producția în toamnă.
În plus Belgradul a făcut și donații de vaccinuri către Kosovo, Bosnia și Macedonia de Nord.
Cum funcționează vaccinarea
Într-un moment în care majoritatea țărilor prioritizează administrarea vaccinului, Serbia oferă tuturor persoanelor de peste 18 ani posibilitatea de a se imuniza.
Cei care vor să facă asta trebuie să completeze un formular online și să selecteze o opțiune care menționează dacă vor un anume vaccin sau dacă sunt gata să primească orice.
Nu toate vaccinurile sunt disponibile în mod egal, iar programările depind tocmai de această disponibilitate.
Cei care preferă Moderna trebuie să mai aștepte spre exemplu, deoarece acesta nu a ajuns încă în țară. Cele mai multe doze administrate sunt cele ale vaccinului chinezesc.
Deocamdată, în ciuda succesului campaniei de vaccinare, Serbia se confruntă cu un număr tot mai mare de cazuri de infectare, în timp ce spitalele sunt pline de pacienți.
Marți, guvernul a anunțat că magazinele, restaurantele, punctele şi locaţiile de servire vor fi închise cel puţin cinci zile.
Numai magazinele alimentare, farmaciile şi benzinăriile sunt scutite de aceste măsuri. Restricţii similare au fost deja în vigoare în ultimele trei weekend-uri.
Posibile efecte adverse?
Strategia promovată de Serbia ar putea avea și efecte adverse, dacă vaccinul chinezesc se dovedește a fi slab.
Sinopharm, spre deosebire de vaccinurile occidentale, nu a publicat informații detaliate despre rezultatele fazei 3 a studiului clinic. Compania de stat chineză care l-a produs a anunțat însă că serul are o eficacitate de 79%, mai mică decât cea a Pfizer și Moderna.
Unele semne de întrebare privind eficacitatea Sinopharm au apărut în Emiratele Arabe Unite, unde vaccinul a fost administrat pe scară largă.
Potrivit autorităților sanitare, unii oameni care au primit acest ser au fost nevoiți să își facă și o a treia doză, pentru a spori nivelul de anticorpi.
Medicii au spus că nivelul de anticorpi generați de oamenii care au primit vaccinul a fost variabil, scrie The Times.
O altă problemă pentru cei vaccinați cu Sinopharm, dar și cu Sputnik ține de libera circulație în spațiul UE.
Certificatul de vaccinare pregătit acum de UE va fi bazat pe serurile aprobate de Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA).
Nici Sinopharm, nici Sputnik nu au fost aprobate de EMA, deși Rusia a aplicat pentru a obține autorizarea. Teoretic, acest lucru ar putea reprezenta un obstacol pentru cetățenii vaccinați cu aceste două vaccinuri care vor să călătorească în UE.
Totuși, Comisia Europeană a subliniat că statele membre pot decide în mod individual dacă acceptă sau nu persoanele vaccinate cu alte seruri decât cele aprobate la nivelul UE.
Sâmbătă, președintele Vucic a catalogat intenția Comisiei Europene de a introduce un pașaport de vaccinare bazat doar pe serurile aprobate în UE drept „scandaloasă”.
„Cum vor interzice sosirea premierului maghiar care și-a făcut vaccinul din China?”, a întrebat el.
„Acum m-au determinat și pe mine să îmi fac vaccinul chinezesc după ce am auzit asta și dacă nu mă vor primi la Bruxelles, nu va exista dialog cu Priștina”, a mai spus el, cu referire la discuțiile pe tema unui compromis în problema Kosovo.