Noile amenințări vin după ce Rusia a acuzat miercuri Ucraina că a lansat două drone asupra Kremlinului cu scopul de a-l ucide pe preşedintele Vladimir Putin şi a susținut, la o zi după incident, că SUA au instrumentat acest pretins atac. Ucraina a negat orice implicare în respectivul incident, iar Casa Albă a respins la rândul ei „minciunile” ruseşti.

„Nu vom răspunde prin discuţii dacă a fost sau nu un «casus belli» . Vom răspunde cu acţiuni concrete”, a declarat ministrul rus de Externe, într-o conferinţă de presă în Goa, pe coasta de vest a Indiei, unde participă la o reuniune ministerială a Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (OCS).

„Casus belli” este un termen latin care desemnează o acţiune politică sau militară care poate conduce la declanşarea unui război.

„Un act ostil în mod clar”

„A fost în mod clar un act ostil şi este absolut evident că teroriştii de la Kiev nu ar fi putut să-l comită fără ştirea stăpânilor lor”, a mai declarat Lavrov, în cadrul aceleiaşi conferinţe de presă.

În ceea ce privește acţiunile de răspuns, șeful diplomației ruse a precizat că Moscova „are multă răbdare”, evocând un proverb rusesc potrivit căruia ruşii „se înhamă greu la o treabă, dar când o fac, fac repede”, conform agenției oficiale de presă TASS.

Moscova îi acuză în mod repetat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi guvernul său că ar fi o „unealtă” a SUA şi a aliaţilor lor.

Potrivit lui Lavrov, conflictul din Ucraina nu poate fi rezolvat doar prin îngheţarea situaţiei de pe frontul din Donbas (provincie care cuprinde regiunile Luhansk și Donețk), întrucât „toată lumea înţelege natura geopolitică a ceea ce se întâmplă”.

Fără rezolvarea principalei probleme geopolitice, pe care a definit-o ca fiind dorinţa Occidentului de a-şi menţine hegemonia şi de „a-şi dicta tuturor voinţa”, nicio criză nu poate fi rezolvată, „nici în Ucraina şi nici în alte părţi ale lumii”, a adăugat ministrul rus.

„Nu am negat niciodată necesitatea de a rezolva problemele care au apărut ca urmare a acţiunilor SUA şi ale sateliţilor lor de a burduşi Ucraina cu arme pentru confruntarea cu Rusia”, a mai spus Serghei Lavrov.

Adjunctul lui Lavrov: Relaţiile Rusia-SUA, în pragul unui conflict armat deschis

Joi seară, ministrul adjunct de externe rus, Serghei Riabkov, a susținut că relațiile dintre SUA și Rusia se află în pragul unui conflict armat deschis, dar că Moscova depune eforturi ca aşa ceva să nu se întâmple, mai scrie Agerpres.

„Depunem eforturi pentru a evita ca relaţiile cu SUA să cadă în abisul unui conflict armat deschis, suntem deja în pragul lui, pe marginea acestui abis”, a afirmat Riabkov, la televiziunea de stat Pervîi Kanal, conform TASS.

Viceministrul rus a spus că reprezentanţii SUA încearcă să manifeste detaşare şi „să promoveze în media occidentale teza neimplicării Washingtonului în atacul terorist asupra Kremlinului atentând la viaţa preşedintelui rus”.

Potrivit acestuia, contactele între Moscova şi Washington au loc în funcţie de necesităţi, inclusiv la nivel înalt.

„Există canale şi contacte care au loc, în funcţie de necesităţi, la înalte niveluri politice”, a spus el.

Confuzia persistă în continuare în legătură cu presupusul atac cu drone asupra reședinței lui Vladimir Putin de la Kremlin, cel mai spectaculos atribuit Kievului de la începutul ofensivei ruse în februarie 2022, notează AFP.

Autorităţile ruse nu au făcut publică nicio probă şi este imposibil de verificat autenticitatea înregistrările video difuzate de unele canale media ruse în care se vede o dronă de mici dimensiuni apropiindu-se de o cupolă a unei clădiri din complexul Kremlinului, explodând apoi în flăcări.

În orice caz, Ucraina a dezminţit cu fermitate orice legătură cu acest incident, inclusiv prin vocea președintelui Volodimir Zelenski, Kievul chiar acuzând moscova că l-ar fi „înscenat” pentru a justifica o eventuală escaladare viitoare a conflictului.

„Eforturile Kievului şi ale Washingtonului de a nega responsabilitatea sunt total ridicole. Deciziile privind astfel de atacuri nu sunt luate la Kiev, ci la Washington”, a susținut joi, 4 mai, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, fără a prezenta vreo probă în sprijinul acuzaţiilor sale.

SUA „nu au avut nimic de-a face cu asta”, a replicat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă.

Capitala rusă este situată la aproximativ 500 de kilometri de graniţa cu Ucraina, iar Kremlinul se află într-un cartier central ultrasecurizat. Acuzaţiile Rusiei privind o presupusă incursiune a dronelor ucrainene i-au surprins pe mulţi analişti.

Printre altele, canalul de Telegram „Verstka” remarcase că, în cursul dimineţii următoare, activitatea de la Kremlin părea una normală şi era surprinzător că nimeni nu se agita în legătură cu incidentul din noaptea de marţi spre miercuri, despre care preşedinţia rusă a început să vorbească abia la orele prânzului, jurnaliştii acestei media întrebându-se dacă „a fost doar înscenare sau confuzie”. De altfel, nici experții și oficialii occidentali nu cred în scenariul atacului ucrainean cu drone împotriva lui Vladimir Putin.

Peskov a mai anunțat că măsurile de securitate vor fi „consolidate”, pe fondul apropierii zilei de 9 mai, când Rusia celebrează victoria sovieticilor asupra Germaniei naziste în 1945.

Tot joi, ministerul condus de Lavrov a mai afirmat că „activităţile teroriste şi de sabotaj ale forţelor armate ucrainene” au luat „o amploare fără precedent” pe fondul iminentei contraofensive a Kievului.

Războiul declanşat de Rusia împotriva Ucrainei a intrat deja în a 15-a lună.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News