ComenteazăCuprins:
Într-un interviu acordat pentru agenția de presă de stat TASS în marja Adunării Generale a ONU, Lavrov îi cataloghează drept „teroriști” pe soldații ucraineni implicați în ofensiva din Kursk și susține că aceștia folosesc arme occidentale pentru a comite acte fără discernământ.
Lavrov acuză Ucraina de acte confirmate în cazul soldaților ruși
Lavrov nu prezintă dovezi, dar insistă să-i acuze pe soldații ucraineni de fapte dovedite în cazul invadatorilor ruși în Ucraina și semnalate în repetate rânduri de autoritățile de la Kiev. „Bombardează casele în fiecare zi, bombardează instituţiile sociale, cetăţenii paşnici care se deplasează cu maşinile lor în locuri mai sigure”, spune el.
„Nu am auzit niciun cuvânt din partea reprezentanţilor ONU responsabili pentru drepturile omului, inclusiv, desigur, a secretarului general”, a adăugat șeful diplomației ruse, referindu-se la șeful ONU, Antonio Guterres.
Ucraina şi organizaţiile pentru drepturile omului au acuzat zilnic Rusia de bombardamente fără discernământ asupra civililor şi alte atrocităţi de la lansarea invaziei la scară largă, pe 24 aprilie 2022.
Moscova nu vrea încheierea războiului și caută să dezbine NATO și UE
Conducerea de la Kiev afirmă că se apără împotriva unui război de cucerire în stil imperialist, menit să şteargă identitatea naţională a Ucrainei. De cealaltă parte, Kremlinul susține că poartă o „operațiune militară specială” – termen ales pentru a disimula războiul – în scopul de a proteja populația rusofonă din estul Ucrainei și Rusia în fața unui Occident considerat ostil.
Ucraina a lansat pe 6 august o ofensivă terestră în regiunea rusă Kursk în scopul de a ademeni acolo o parte din forțele invadatoare aflate în Donbas și de a folosi teritoriul cucerit – aproximativ 1.300 de kilometri pătrați potrivit Kievului – ca monedă de schimb în eventualele negocieri de pace.
Armata rusă, care și-a încetinit între timp ofensiva din Donbas, susține că a recucerit o parte din teritoriul ocupat de ucraineni în Kursk. În același timp, Kremlinul refuză orice discuții de pace până nu își atinge „obiectivele” în Ucraina, încă neprecizate cu exactitate, dar cel mai probabil vizând supunerea întregii țări vecine. Kremlinul se leagă acum de ofensiva ucraineană din Kursk pentru a respinge intrarea în negocieri de pace.
Pe de altă parte, într-o nouă tentativă de a provoca dezbinare în NATO și Uniunea Europeană, Lavrov susține că „țările est-europene” care au fost pe vremea regimurilor comuniste obediente Moscovei au devenit conduse de „stăpâni occidentali” care „nu au încredere în ele” și „nici măcar nu vor să le lase să se apropie de orice ar putea părea joburi semnificative”. El mai susține că acum „toată lumea fuge de dolarul american”.
Kievul invită ONU în Kursk, dar Kremlinul se opune
Șeful diplomației ucrainene, Andrii Sîbiha, a anunțat acum câteva zile că va invita ONU și Crucea Roșie în regiunea Kursk pentru a vedea situația de la fața locului. El a cerut totodată ONU și Crucii Roșii să se alăture eforturilor umanitare întreprinse de Kiev în regiunea vecină cu Ucraina.
Sîbiha a mai spus că Ucraina „este pregătită să înlesnească” munca acestor organizaţii internaţionale şi să „demonstreze că respectă dreptul internaţional” în operaţiunile sale de război.
ONU și Crucea Roșie au răspuns pozitiv invitației, dar au subliniat că sunt dispuse să opereze în teritoriul din Kursk cucerit de ucraineni doar cu acceptul Moscovei. Regimul de la Moscova nu a comentat oficial declarațiile făcute de ONU și Crucea Roșie pe tema invitației primite din partea conducerii de la Kiev, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, s-a exprimat împotriva unei astfel de prezențe. „Cred că ambele organizații vor face o evaluare sobră”, a spus el, citat de presa rusă.