ComenteazăDe la începutul invaziei din Ucraina, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și șeful Statului Major al forțelor armate, Valeri Gherasimov, au devenit figuri centrale ale războiului lansat de Vladimir Putin. Atunci când Putin nu apare singur, ei sunt de obicei în preajmă.
Duminica trecută, cei doi au primit ordinul direct al lui Putin pentru plasarea forțelor nucleare rusești în stare de alertă sporită. Au dat din cap și au spus doar atât: „Da”, potrivit imaginilor televizate.
În acest moment, potrivit LaNotiziagiornale, Șoigu se află în posesia unuia dintre cele trei coduri necesare pentru lansarea rachetelor nucleare ale Rusiei.
În ceea ce privește celelalte două chei, una este deținută de președintele Vladimir Putin, iar cea de-a treia se află în mâinile șefului Statului Major Interarme.
Ce spune Putin spune și Șoigu
Ulterior, la Moscova, în cadrul unei reuniuni a liderilor militari ruși, Șoigu a insistat că scopul „operațiunii militare speciale”, așa cum o numește Putin, este de a „proteja Federația Rusă de amenințarea militară reprezentată de țările occidentale”.
De asemenea, el a acuzat Occidentul că orchestrează rezistența ucraineană împotriva Rusiei și a susținut că trupele rusești vor lua măsurile de precauție necesare pentru a nu afecta civilii.
„Subliniez că loviturile sunt efectuate numai asupra instalațiilor militare și exclusiv cu arme de înaltă precizie”, a spus el, în ciuda dovezilor copleșitoare care demonstrează contrariul.
În toate aceste zile, Șoigu nu a făcut decât să repete fidel discursul șefului său, uneori cu aceleași cuvinte.
Nu este surprinzător faptul că Kremlinul a decis să-i pună pe Șoigu și Gherasimov în centrul atenției, scrie site-ul televiziunii franceze France24. În ochii lui Putin, ei sunt arhitecții campaniei de succes de anexare a Crimeei în 2014, dar și ai intervenției militare a Rusiei în Siria, unde Rusia a proptit regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad și a bombardat grupările rebele și teroriste, fiind acuzată că a devastat zone urbane întregi, inclusiv spitale.
De asemenea, Șoigu este și cel considerat responsabil pentru sprijinul militar acordat rebelilor pro-ruși din regiunea Donbas.
Cei doi sunt percepuți ca fiind printre cei mai loiali adepți ai lui Putin. Interesant este faptul că ambii au fost numiți la câteva săptămâni unul după altul în funcțiile respective în 2012.
Marea calitate a lui Șoigu este că este „un slujitor al țarului și un tată al soldaților”, a scris Moscow Times, parafrazând celebrul poem „Borodino” al lui Mihail Lermontov, care elogiază eroismul armatei ruse.
Serghei Konvis, un politician din regiunea siberiană Tuva, de unde provine Șoigu, l-a descris mai puțin liric ca pe un „cameleon perfect”, capabil să se transforme pentru a se potrivi dorințelor conducătorilor săi, scrie France 24.
Un om vechi la vârful statului
Originar din regiunea Tuva din Rusia, Șoigu, de profesie inginer constructor, a ajuns la Moscova în perioada destrămării Uniunii Sovietice, devenind ministrul pentru situații de urgență.
În timpul anilor 1990 și 2000, el și-a câștigat o reputație de om implicat, vizitând locurile unde au avut loc dezastre naturale și atentate teroriste și discutând față în față cu oamenii, ceea ce i-a adus popularitate la nivel național, potrivit Foreign Affairs.
Șoigu are distincția de a fi una dintre puținele persoane din guvernul rus care a deținut o funcție de conducere de la prăbușirea URSS, a declarat pentru Fox News Dmitri Gorenburg, doctor în științe militare, un expert militar rus.
„Dacă vă uitați la cei care au fost în roluri de ministru în 1999 și care mai sunt încă în funcție acum, există doar două nume: unul este Șoigu, celălalt este Putin”, a explicat Gorenburg.
În timp, Șoigu a devenit o figură foarte atractivă pentru politică. În 1999, a fost ales să conducă Partidul Unității în alegerile pentru Duma de Stat din 1999. Într-o alianță cu blocul politic „Patria – Toată Rusia”, acest partid s-a transformat ulterior în Rusia Unită, actualul partid de guvernământ al țării, care ștampilează fără dubii inițiativele lui Putin în Duma.
Transformarea armatei Rusiei
În ciuda faptului că nu avea niciun fel de pregătire militară sau experiență de luptă, Putin l-a ales pe Șoigu ca ministru al Apărării în 2012, după ce o serie de scandaluri de corupție au pus capăt brusc mandatului predecesorului său Anatoli Serdiukov.
La acea vreme, armata rusă trecea printr-o transformare a capacităților sale de luptă. În pofida unei victorii rapide în Războiul ruso-georgian din 2008, strategii militari au realizat că era nevoie de îmbunătățiri majore, în perspectiva confruntării cu un adversar mai formidabil precum SUA sau NATO.
„Din punct de vedere tactic, (războiul din Georgia) a fost un eșec. Comanda și controlul au fost un dezastru. Nu puteau lovi ținte mobile”, a declarat pentru Fox News fostul ofițer de informații american de origine rusă Rebekah Koffler.
Și astfel, la ordinul lui Putin, armata urma să fie transformată și modernizată atât din punct de vedere al armamentului, al instruirii, cât și din punct de vedere al doctrinei.
În calitate de ministru al apărării, Șoigu a supervizat, de asemenea, temutul serviciu de informații militare rusesc sau GRU, suspectat că și-a intensificat operațiunile de asasinat în Europa, inclusiv tentativa de otrăvire a fostului agent dublu Serghei Skripal în Salisbury în 2018.
Origini prea îndepărtate
Longevitatea politică și aprecierea publică pe scară largă a lui Șoigu i-au determinat pe analiști să îl numească drept potențial succesor al lui Putin.
Experții intervievați de The Moscow Times în 2015 au pus sub semnul întrebării această ipoteză.
„Nimeni cu numele de familie Șoigu nu ar putea fi ales vreodată președinte al Rusiei”, a declarat Stanislav Belkovski, un proeminent analist politic, referindu-se la originile ministrului apărării din îndepărtata republică siberiană Tuva, unde șamanismul animist este practicat de populație alături de budismul tibetan.
Într-adevăr, Șoigu s-a născut dintr-o mamă de etnie rusă și un tată de etnie tuvană în Tuva, în apropiere de Munții Altai din Siberia.
Timp de ani de zile, scrie Moscow Times, au circulat zvonuri potrivit cărora Șoigu ar fi practicat budismul sau șamanismul, dar într-un interviu acordat în 2008 postului de radio Ecoul Moscovei, el a declarat că a fost botezat în credința ortodoxă la vârsta de 5 ani. Într-o mișcare foarte mediatizată, la 9 mai, Șoigu și-a făcut cruce sub unul dintre turnurile Kremlinului cu câteva minute înainte de parada militară de Ziua Victoriei de la Moscova.
Chiar și așa, au spus analiștii, șansele lui Șoigu de a fi președinte nu sunt mari. „Spre deosebire de Uniunea Sovietică, Rusia este un stat-națiune, în care doar persoanele cu un nume de familie rusesc pot ocupa Kremlinul”, a declarat Belkovski.
În 2013, chiar Putin a fost întrebat dacă îl consideră pe Șoigu drept viitorul său succesor. „Poporul din Federația Rusă îmi va alege succesorul”, a răspuns Putin.
Alți analiști au explicat că oricum este prea devreme pentru a prezice eventualul succesor al lui Putin și că acesta ar putea rămâne în funcție pentru tot restul vieții.
Șoigu, primul pe lista sancțiunilor
Șoigu nu este doar ministru al Apărării, dar și președinte al Societății Geografice a Rusiei, așa că l-a tot însoțit pe Putin în ieșirile în aer liber prin zonele sălbatice ale Siberiei – excelente oportunități de imagine pentru un lider puternic. Ministrul l-a invitat de mai multe ori pe Putin la casa sa din Tuva, unde au organizat excursii pescărești.
El este căsătorit și are două fiice, Xenia și Iulia. Potrivit lui Aleksei Navalnîi, Ksenia a fost suspectată că ar fi fost omul de fațadă al tatălui său în actul de proprietate a unui palat de la periferia Moscovei, evaluat la aproximativ 14,5 milioane de euro. În 2012, proprietatea a fost transferată în proprietatea oficială a Elenei Antipina, care ar fi cumnata lui Șoigu.
În săptămâna care a precedat invazia Rusiei în Ucraina, Șoigu a supravegheat exercițiile militare din vestul Belarusului, potrivit Reuters. El a fost fotografiat alături de omologul său belarus și de alți oficiali militari la facilitatea militară de la Brest.
Departamentul Trezoreriei SUA i-a inclus săptămâna trecută pe Șoigu, dar și pe generalul Gherasimov, în ultima sa rundă de sancțiuni, afirmând că ambii sunt „direct responsabili pentru continuarea invaziei Ucrainei”.
Șoigu a fost lovit și de sancțiunile UE, care i-a interzis dreptul de a intra pe teritoriul blocului comunitar și i-a înghețat toate activele deținute aici.