La una din aterizări a lovit o vacă
“În ziua aceea vântul bătea din altă parte ca de obicei, aşa că a trebuit mai întâi să zbor de-a lungul unei văi nu prea lungi, am făcut un pasaj peste aerodrom, ca să mă asigur, m-am întors din nou şi am pus avionul jos. Nu ştiu cum s-a întâmplat, dar am văzut trecându-mi pe dinaintea ochilor un fel de umbră roşcată şi la o secundă după asta am simţit smucitura unei izbituri. Puternice. Lovisem cu aripa o vacă – asta a fost culmea, n-o văzusem, parcă a ieşit din pământ.(…) Miam rupt aripa(…), dar animalul n-a păţit nimic, doar câteva zgârieturi”, povesteşte fostul suveran.
Interesant e şi modul în care Mihai I a ajuns de fapt să se apuce de pilotaj, un domeniu ce-i fusese total străin până la 21 de ani, dar care avea să devină una din marile lui pasiuni, ba chiar şi mijloc de supravieţuire după abdicarea din 30 decembrie 1947 şi plecarea în exil. S-a întâmplat tot în 1942, când a mers cu un avion să inspecteze frontul din Crimeea, împreună cu mareşalul Antonescu. “Era un vânt în rafale, mi s-a făcut rău. Atunci m-am gândit că e bine să trec în faţă şi, când pilotul m-a văzut alb la faţă, i-a transmis copilotului să se ridice şi să-mi dea locul lui. M-am aşezat şi pilotul Udriski (n.r.-Traian Udriski, viitorul pilot al Casei Regale şi instructor de zbor al tânărului rege) mi-a spus că pot să iau comanda avionului. Nu zburasem în viaţa mea, vreau să spun că nu pusesem mâna pe comenzile unui avion. Am făcut câteva manevre şi răul mi-a trecut, bineînţeles, imediat: întreaga atenţie mi se mutase în altă parte”, povesteşte Regele. De altfel, acelaşi Traian Udriski şi-a riscat viaţa ducându- i lui Mihai în Elveţia, după abdicare, avionul personal, un Beechcraft american, model 18, cumpărat în 1946 de la Ambasada Marii Britanii în România şi sechestrat, după 30 decembrie 1947, de sovietici.
A fost agent de bursă timp de 8 ani
După căsătoria din 10 iunie 1948 cu Ana de Bourbon-Parma şi după câţiva ani petrecuţi în Italia, la Florenţa (în vila Reginei Elena, mama lui Mihai I), în Anglia, unde au beneficiat de generozitatea unui lord englez ce le-a oferit, succesiv, două case de pe domeniile sale, şi în Danemarca, la Copenhaga, la familia Anei, cei doi s-au stabilit în Elveţia, la Versoix. Aici, fostul rege avea să devină angajatul unei firme de aviaţie cunoscute în epocă, “Lear”, pentru care a făcut zboruri demonstrative, dar şi de încercare, pentru verificarea instrumentelor de pilotaj.
Între timp, Mihai I capătase şi licenţa americană de pilot profesionist, după un curs de 4 luni desfăşurat în SUA, în Santa Monica, lângă Los Angeles.
După desfiinţarea companiei aviatice, în încercarea de a asigura venituri corespunzătoare familiei sale, ce se mărise deja vizibil, prin naşterea primelor trei fete, fostul monarh a devenit… agent de bursă pentru 8 ani, între 1957 şi 1965. Asta la sugestia faimosului armator grec Aristotel Onassis şi cu ajutorul Regelui Paul al Greciei, unchiul lui Mihai din partea mamei.
“Formula pe care au găsit-o nu mi-a plăcut, dar n-aveam încotro.(…) Am devenit, la propunerea lor, agent la Bursa din New York. Mi-au propus, şi aici s-au încurcat puţin lucrurile, că după ce voi trece cursurile din New York şi voi avea licenţa, nu va mai fi nevoie să mă ocup de nimic, fac ei tot restul.(…) Am avut doi, trei clienţi vreme de aproape opt ani. Se plăteşte destul de bine, sub formă de comision”, rememora Regele în cartea-interviu.
L-a detronat propriul tată
Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, în Casa de Vânătoare Foişor din cadrul domeniului Peleş din Sinaia, ca fiu al Prinţului Carol, viitorul rege Carol al II-lea, şi al Prinţesei Elena a Greciei.
↑ Regele Mihai (medalion), în mai 1946, alături de membrii Comisiei Aliate de Control, avându-l în apropierea lui, cu ţigara în mână, pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, cel care, la 30 decembrie 1947, împreună cu dr. Petru Groza, îl va sili pe suveran să semneze actul de abdicare
În urma renunţării la tron a tatălui său, Mihai a devenit – la moartea bunicului său, regele Ferdinand, la 20 iulie 1927- Rege al României. Fiind minor, a fost instituită o Regenţă din care au făcut parte iniţial patriarhul Miron Cristea, Gheorghe Buzdugan, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Prinţul Nicolae, unchiul lui Mihai. În vara anului 1930, la 8 iunie, tatăl regelui minor, Carol, a revenit în ţară şi şi-a revendicat dreptul la tron, înlăturându- şi propriul fiu pentru a se proclama Rege al României.
Fostul suveran, aici alături de tatăl lui, Regele Carol al II-lea, era un copil de nici 9 ani când a fost detronat în iunie 1930, de către acesta →
La 6 septembrie 1940, odată cu renunţarea la tron a lui Carol al II-lea, Mihai a devenit pentru a doua oară rege, dar într-o formulă constituţională ciudată, în care şeful guvernului, generalul Antonescu, era, de fapt, şi conducător al statului. După actul de la 23 august 1944 şi arestarea lui Antonescu, Mihai s-a confruntat cu un alt duşman, dar unul susţinut cu violenţă de tancurile sovietice: acapararea ţării de către comunişti. La 30 decembrie 1947, la Palatul Elisabeta, era practic silit să semneze actul de abdicare.
A plecat în exil la 3 ianuarie 1948
Mihai a plecat în exil la 3 ianuarie 1948, stabilindu-se, după multe peregrinări, în Elveţia, la Versoix, împreună cu cea care i-a devenit soţie pe 10 iunie 1948: actuala Regină Ana. Cei doi au cinci fete: Margareta (n. 1949), Elena (n. 1950), Irina (1953), Sofia (n. 1957) şi Maria (1964), cea dintâi fiind desemnată urmaşa la tron a regelui Mihai şi viitoarea şefă a Casei Regale.
Citiţi mâine în Libertatea când s-a cununat catolic Regele!