„Pofta buna!”, in limba materna. Pentru romanii plecati de mult din tara poate fi o binecuvantare sa auda aceasta urare banala de la patronul unuia din putinele restaurante cu specific romanesc din Paris. De altfel, „cartea de oaspeti” a restaurantului Doina, aflat la numai cativa pasi de Turnul Eiffel, intr-unul din arondismentele selecte ale capitalei franceze, cuprinde nume sonore ale culturii noastre, sportivi recunoscuti si oameni politici care, intre doua intalniri, au trecut pragul micutului restaurant pentru a afla gustul „Romaniei de dincolo”.

Restaurantul Doina e aici parca de cand lumea, iar amplasarea lui in apropierea Ambasadei Romaniei din Paris, „chiar dupa colt”, a trezit suspiciuni in randul romanilor care au fugit din tara pentru a scapa de regimul comunist. Poate ca acesta e motivul pentru care patronul se lasa greu convins sa-si spuna povestea. Un alt motiv: la ora pranzului localul e plin de clienti nerabdatori sa profite de pauza de masa. „Nu e deloc usor sa faci o afacere rentabila dintr-un restaurant romanesc la Paris”, incepe Constantin Popescu. „Am aflat lucrul asta pe propria piele, pentru ca am incercat sa mai deschidem, la inceputul anilor 90, un local pe Champs Elyses, dar am dat faliment in cateva luni”.

„Francezii  s-au obisnuit cu noi, nu noi cu ei”

Domnul Popescu, asa cum e cunoscut patronul restaurantului Doina printre romanii din Paris, evita sa dea prea multe amanunte legate de plecarea sa din Romania, in urma cu un sfert de secol. „Am plecat legal, impreuna cu sotia, iar gandul nostru a fost sa deschidem un restaurant cu specific romanesc la Paris. Nu eram straini de acest domeniu. In 1981, cand am plecat, eram sef de sala la Lido, iar sotia mea lucra tot acolo, la bucatarie”. Se apropie ora 15.00, ora la care Doina, asemenea tuturor restaurantelor din Paris, isi inchide portile dupa masa de pranz pentru a pregati cina, servita incepand cu ora 18.00.

Clientii multumesc pentru portiile consistente de mancare romaneasca si se grabesc spre iesire. Mai raman turisti hoinari prin Paris, la cateva mese din fata restaurantului, osteniti de plimbarea pe sub soarele bland de toamna, printre obiectivele turistice ale capitalei franceze. Locul respira prin toti porii „romanitate”, de la peretii captusiti cu simboluri romanesti, prosoape cu modele traditionale, oale si farfurii din lut, imagini cu Avram Iancu, Tudor Vladimirescu, Mihai Eminescu sau Mihai Viteazul, fotografii din Bucurestiul vechi, pana la televizorul de deasupra barului, intepenit parca pe un program de muzica romaneasca. Cat de greu s-au adaptat cei doi romani, sot si sotie, la Paris? „Francezii s-au obisnuit cu noi, nu noi cu ei”, intervine sotia lui Constantin Popescu, Coca, iesind din bucatarie, urmata de un miros patrunzator de „metetei”, cum le spun francezii deliciilor romanesti care merg numai cu bere.

„La nici un an dupa ce am ajuns in Franta, am gasit spatiul asta si ne-am pus pe munca. Inainte aici era un magazin, asa ca am fost nevoiti sa transformam totul, de la sala de mese pana la bucatarie si toalete, ca sa primim aviz de functionare. Gresia de pe jos a pus-o barbatul meu, cu mainile lui”. Sotii Popescu au plecat din Romania fara cei doi copii, Elena si Florin. „Fata si baiatul nostru au putut veni la Paris abia dupa 7 ani, prin Crucea Rosie, cum era pe atunci”.

„Secretul e ca eu gatesc ca si cum as face-o pentru mine”

Acum, restaurantul Doina este o afacere de familie. „Toti lucram aici, eu, sotul meu, Elena, Florin si fiul nostru care a venit pe lume la Paris, in urma cu 17 ani”, ne incredinteaza Coca Popescu. Cine vine la Doina? „Romani si francezi, toti atrasi de preparatele noastre traditionale, de portiile consistente si de preturile modice pentru zona asta a Parisului. Secretul meu e ca gatesc exact cum as gati pentru mine, de aceea ies toate asa de gustoase. Iar francezii se dau in vant mai ales dupa mititei cu salata de ardei copti si dupa sarmale”.  Multe din amintirile patronilor sunt legate de marile personalitati ale culturii romane: „Elvira Popescu venea in baston ca sa manance papanasi la noi, fiica lui Eugen Ionesco ia pentru acasa sarmale, icre si salata de vinete”.

Marturie a trecerii tuturor pe aici stau fotografiile lipite pe un panou afisat in vitrina restaurantului.

Constantin Popescu

Varsta: 57 de ani
Stare civila: casatorit
Cand a parasit tara: 1981
Domiciliul actual: Paris
Cand a fost ultima data in Romania: anul trecut, in concediu

 

 
 

Urmărește-ne pe Google News