Serviciile de informații militare olandeze i-au avertizat anul trecut pe oficialii CIA în legătură cu un posibil plan ucrainean de sabotare a conductelor Nord Stream, cu trei luni înainte ca acestea să fie avariate de explozii, a relatat marți postul public de televiziune olandez NOS, care nu a precizat sursa.
Relatarea se bazează pe o investigație comună a NOS, a emisiunii de știri olandeze Nieuwsuur, a publicației germane Die Zeit și a postului TV german ARD.
Sabotajul din iunie a fost anulat, dar în septembrie, conducta a fost totuși avariată de explozii. Scenariul a fost aproape identic cu cel expus de MIVD, cu trei luni mai devreme.
Nu este prima informație pe această temă. CNN a relatat săptămâna trecută, citând informații de la trei oficiali americani, că Statele Unite au primit în 2022 informații de la un aliat european potrivit cărora armata ucraineană plănuia un atac asupra conductelor Nord Stream.
Wall Street Journal a scris, la rândul său, marți, că CIA a avertizat anul trecut Ucraina să nu atace gazoductele Nord Stream, după ce a primit informații despre acest presupus plan ucrainean.
Radiodifuzorul public olandez a precizat în reportajul său că serviciul de informații militare olandez, MIVD, a reușit din timp să adune informații detaliate despre presupusul complot ucrainean de a arunca în aer conductele.
MIVD nu a oferit deocamdată un comentariu public pentru NOS, a precizat radiodifuzorul. CIA și Ambasada Olandei în SUA au refuzat să răspundă atunci când CNN a solicitat comentarii marți.
Atacul asupra conductelor, care a avut loc în luna septembrie a anului trecut, a fost condamnat atât de oficialii americani, cât și de aliații occidentali, ca fiind un sabotaj asupra infrastructurii critice.
Imediat după atac, MIVD a contactat din nou CIA, cu informații despre atacul care a avut loc. Acest lucru a confirmat suspiciunile serviciilor cum că Ucraina s-ar afla în spatele sabotajului, scrie NOS.
Cu toate acestea, surse din serviciile de informații au precizat pentru postul public olandez că această pistă nu este încă 100% sigură și că sunt păstrate deschise diferite opțiuni. MIVD investighează în continuare evenimentele.
La momentul respectiv, reacția cabinetului olandez la acțiunea de sabotaj a fost prudentă. Când a fost întrebat despre o posibilă implicare a Rusiei a doua zi după atac, premierul Rutte a evitat un răspuns clar.
„Pot exista tot felul de suspiciuni (…), dar nu vom comenta acest lucru în acest moment”.
Două săptămâni mai târziu, el a declarat în fața Camerei Reprezentanților: „Vom vedea cine a fost în spatele acestui lucru. Să sperăm că vom afla”.
Conductele, care aduceau gaze naturale din Rusia în Germania, pe sub Marea Baltică, au fost controversate încă dinainte de începerea războiului din Ucraina, ele alimentând îngrijorările legate de dependența europeană de gazul rusesc.
Principalele critici au venit din partea statelor est-europene, a Ucrainei, dar și a Statelor Unite.
În prezent, actul de sabotaj este investigat de autoritățile din mai multe state europene, iar o concluzie oficială nu a fost încă prezentată.
Ucraina a negat orice responsabilitate pentru scurgeri, iar principalul consilier al președintelui ucrainean a spus că presupusa implicare a Ucrainei este o teorie „amuzantă a conspirației”.
Rusia a negat de asemenea în mod constant orice implicare în exploziile care au avariat conductele Nord Stream și a acuzat în schimb Occidentul.
În februarie anul acesta, cunoscutul jurnalist de investigație Seymour Hersh a publicat o anchetă proprie în care a afirmat că scafandri ai marinei americane, ajutați de Norvegia, au plasat explozibili pe conductele care trec pe sub Marea Baltică, între Rusia și Germania, în iunie anul trecut și i-au detonat trei luni mai târziu.
Casa Albă a respins ancheta lui Hersh, despre care a spus că este o „ficțiune totală”.
În martie, New York Times a scris că „un grup pro-ucrainean” ar putea fi implicat în operațiunea de sabotaj.
Alte piste analizate de presa europeană au sugerat de asemenea că în spatele atacului s-ar putea afla Ucraina.