Sesizările anonime ale avertizorilor au nevoie de „indicii temeinice”. Expert: „Se cer probe la care ei poate nu au acces, iar asta face clasarea mai ușoară”

„Legea nu este ceea ce am sperat, o formă avansată cu care să rupem gura târgului la nivel european, dar sunt niște standarde minime cu care mergem mai departe”, afirmă Radu Nicolae.

Adoptată a doua oară

Legea avertizorilor de integritate a fost adoptată marți de Camera Deputaților, for decizional, după reexaminarea cerută în vară de președintele Klaus Iohannis. Forma trecută conținea articole menite să descurajeze avertizorii să mai semnaleze acte de corupție, atrăgeau atenția mai mulți reprezentanți ai societății civile. De exemplu, nu mai aveau posibilitatea de a raporta anonim și exista condiția de a divulga informațiile doar după o ierarhie, mai întâi intern, apoi extern.

Forma adoptată acum permite raportarea neregulilor în mod anonim, dar tot după niște condiții. Condiții despre care juristul Radu Nicolae spune că mai mult încurcă decât ajută. 

„Parlamentarii puterii nu s-au simțit bine până n-au stricat puțin partea asta și au pus acolo că avertizorul anonim trebuie să trimită indicii temeinice. Comparativ cu ceilalți avertizori, care își asumă identitatea, care pot transmite doar informații cu privire la încălcări ale legii. Iată, deci, un dublu standard”, spune Radu Nicolae.

Recomandări

13 români, dați dispăruți în inundațiile din Spania, anunță MAE

Avertizorii anonimi trebuie să prezinte probe 

Directiva europeană preluată de România în legea avertizorilor nu conține termenul „indicii”, ci „informații”, afirmă expertul. Ce înseamnă, așadar, aceste „indicii temeinice”? 

„Indiciile temeinice sunt aproape probe. Sunt niște situații, fapte, documente care indică faptul că există toate probabilitățile ca acea încălcare a legii să fi avut loc. Nu e vorba de o simplă informație, tocmai asta e diferența”, explică expertul.

Practic, dovedirea informațiilor semnalate a fost pusă în sarcina avertizorului de integritate. El trebuie să vină cu documente, înregistrări, orice fel de probe prin care să arate că ceea ce spune el este adevărat.

Dacă avertizorul spune: am această informație că s-a întâmplat acest lucru, dar fără a oferi și probe, și mai este și anonim, instituțiile spun: clasăm această avertizare. Se cer probe la care avertizorii de integritate poate nu au întotdeauna acces, iar asta face clasarea raportărilor mai ușoară

Radu Nicolae, jurist:

Problema ierarhiei

Nicolae crede că actuala variantă a legii este mai bună și că cererea de reexaminare a șefului statului a reușit să elimine cele mai mari probleme pe care le avea legea. De exemplu, posibilitatea de a face publice faptele de corupție abia după trei luni după ce a semnalat întâi instituțiilor competente.

Recomandări

Guvernul vrea să înlocuiască sobele tradiționale ale românilor cu pompe de căldură. „Costurile sunt enorme”, spun specialiștii

Ierarhia canalelor de raportare a rămas, însă. Cel care vrea să atragă atenția asupra unei fapte de corupție trebuie să o facă întâi intern, apoi Agenției de Integritate și abia apoi public.

„Sigur, poate divulga direct public, dar dacă face asta, trebuie să aibă motive justificate. Și cine stabilește dacă a avut sau nu motive justificate? Instanța de judecată. Deci până la urmă, toată partea asta de avertizori o să ajungă în instanță”, spune juristul.

Se putea mai bine, se putea mai rău

Din Parlament, Legea avertizorilor de integritate va merge la promulgare la președintele Klaus Iohannis, care nu mai poate să o refuze.

„Forma aceasta din lege este cum este. Se putea mai bine? Cu siguranță. Se putea mai rău? Am văzut că da. Trebuie să-i dăm o șansă să funcționeze. Am mers pe standardele minime, dar să le aplicăm cu conștiinciozitate. Oricum nu se mai poate face nimic la momentul acesta”, conchide Radu Nicolae.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro