„Ucrainenii dau Europei anului 2022 o lecție pentru care mă tem că opulentul nostru continent, cu birocrația lui pe cît de groasă, pe atît de nevolnică, cu politicienii lui minusculi, nu este pregătit. Este o lecție despre forța inimii. Fără îndoială că în lipsa sprijinului logistic, politic, moral și financiar al Occidentului, și în primul rînd al Americii, Ucraina nu ar fi fost capabilă să dea rușilor o asemenea entuziasmantă replică militară. Dar ce e imediat de adăugat este că acest sprijin masiv a fost mobilizat nu de conștiința morală, amorțită și flască a Occidentului, ci de puternica impresie pe care a lăsat-o lumii inima ucraineană. Astăzi, lumea nu trimite Ucrainei arme ca să reziste, ci o face pentru că Ucraina rezistă!”, scrie redactorul-șef al „Dilemei Vechi”.
Sever Voinescu subliniază și ajutorul fundamental pe care administrația Biden l-a acordat Ucrainei, mai ales după lecțiile usturătoare pe care americanii le-au suportat în lupta cu radicalii islamiști.
„Pentru americani, evaluarea stării de spirit a ucrainenilor era esențială, după lecțiile din Afganistan și Irak. În aceste două țări, americanii au cheltuit zeci de miliarde de dolari pentru a construi armate care să lupte cu islamiștii și nu a ieșit nimic – soldații locali, plătiți, echipați și antrenați de americani, fie nu luptau deloc, fie sabotau, fie dădeau pur și simplu fuga la inamic cu prima ocazie. În Ucraina, însă, americanii au înțeles că aveau de-a face cu alt gen de oameni. Și i-au ajutat. Și așa avem acum, în Ucraina, o forță militară națională care își apără țara uimitor de eficient în fața unei armate care, pînă de curînd, era socotită invincibilă”, comentează redactorul-șef al „Dilemei Vechi”.
Sigur că armele și tehnologia determină succesul unor acțiuni militare, dar fără inimă, fără curaj și determinare, fără disponibilitatea omenească spre eroism, un război nu va fi niciodată cîștigat. Sau, mai exact, un război îndreptat împotriva unui popor care este gata de eroism colectiv e pierdut. Mai repede sau mai tîrziu, cu mai mult sau mai puțin sînge vărsat, dar e pierdut. Rușii învață asta, acum, pe pielea lor.
Sever Voinescu:
Acesta critică soluțiile care au început să fie vehiculate în Occident, pentru încheierea unei păci între Ucraina și Rusia, soluții care ar presupune cedări teritoriale din partea Kievului, menționând opinia controversată a fostului secretar american de stat Henry Kissinger, care a fost consilier pe probleme de securitate națională în timpul președinției lui Richard Nixon și în cea a lui Gerald Ford.
„În acest context, «înțelepții» Occidentului îndeamnă Ucraina să cedeze. Soluțiile occidentale în fața invaziei ruse duc, toate, în aceeași direcție: cedare de teritorii. Mai pe scurt: Rusia trebuie să iasă victorioasă sau, măcar, să se aleagă cu ceva după ce a invadat Ucraina. De ce? Nu pentru că are dreptate, nu pentru că pretențiile ei sînt justificate, ci pentru că e Rusia. Kissinger, laureat Nobel pentru Pace, guru al diplomaților de oriunde, argumentează chiar așa: Occidentul să nu uite ce e Rusia și să-i dea, acolo, niște teritorii ucrainene, pentru că, vorba aia, e Rusia!”, scrie Sever Voinescu.
Acesta mai consideră că Rusia nu mai reprezintă mult temuta putere mondială care a fost în perioada Războiului Rece și că occidentalii nu ar trebui să fie dispuși să facă astfel de concesii în fața setei de expansiune a Kremlinului.
„Rusia este, astăzi, departe a avea puterea să fie ce-și închipuie că este. Rusia este suficient de slabă și de vulnerabilă ca să fie mai degrabă ce vrea Occidentul să fie. Dacă frica Occidentului o face Căpcăun, atunci Căpcăun va fi, dacă curajul Occidentului o face să fie o țară cu care, cît de cît, te poți înțelege, atunci asta va fi. Și ce se face Occidentul dacă, iată, ucrainenii nu vor să recunoască în Rusia Căpcăunul, ci doar un invadator care poate fi învins? O să le predea Occidentul ucrainenilor lecția de lașitate, în replica lecției de eroism pe care o primește?”, se întreabă redactorul-șef al „Dilemei Vechi”.
Sever Voinescu notează, însă, că lecțiile curajului și eroismului ucrainenilor în apărarea țării lor vin într-un moment nepotrivit.
„Lecția eroismului e o lecție de la inimă la inimă, doar că inima Occidentului a îmbătrînit și s-a cam stafidit. Un duhovnic spunea odată că drumul de la minte la inimă e cel mai lung drum de pe lume. O fi, dar asta nu înseamnă că legătura funcțională dintre minte și inimă este mai puțin directă. Vremurile «iluminării» europene au pus în desaga noastră culturală multe formule care indică o anumită legătură între minte și inimă (La Rochefoucauld: «Inima face din minte sclavul ei prost», Hume: «Mintea e sclava inimii» etc.). Așa o fi arătat lumea văzută atunci. În vremea noastră, din cîte bag de seamă, inima stafidită face din minte o vizuină strîmtă a lașității. Și să nu-mi spuneți că ideea de a ceda Rusiei teritorii ucrainene în schimbul păcii este o victorie a rațiunii sau un exemplu de pragmatism. Căci nu e mai mult decît o prostie lașă, meschină și ignobilă a unora care n-ar fi luptat nici măcar două zile cu orcii lui Putin”, conchide Voinescu.
Foto: EPA
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro