Sătulă ca românii să fie blamați pentru că pleacă să muncească, o femeie transmite guvernanților: “Să vină domnul Orban cu noi, dacă nu ne dă locuri de muncă bine plătite”

350 de muncitori sezonieri au plecat joi către Germania și Marea Britanie din Aeroportul Otopeni. Fănica Dumitrescu, 51 de ani, a plecat în miez de noapte din Petroșani, ca să prindă avionul din București. Nevoia care nu ține cont de pandemie a împins-o la fel ca pe alte zeci de mii de români.

Fănica Dumitrescu, mamă a trei copii, a plecat joi pentru al doilea an consecutiv să muncească în sud-estul Angliei la o fermă de cules fructe. Nu îi este teamă că se va infecta cu noul coronavirus. Dar Fănica și-ar dori să muncească în țara ei.

Să vină domnul Orban cu noi la cules căpșuni, dacă nu ne dă locuri de muncă bine plătite. De ce credeți că pleacă tineretul și nu numai?

Fănica Dumitrescu:

Fănica a plecat din Petroșani spre București cu trenul de la miezul nopții. De doi ani, de când locuiește în micul oraș, n-a reușit să-și găsească un loc de muncă.

Recomandări

Drone kamikaze rusești surprinse deasupra Republicii Moldova, la doar 100 de metri de sol. Reacția Guvernului de la Chișinău

Apelul femeii vine la o lună după ce premierul Ludovic Orban a promis că odată cu „revenirea la normalitate“ se va ocupa de integrarea românilor care se întorc în țară.

În funcţie de situaţie, vom avea programe de integrare a lor. Românii care s-au întors sunt din mai multe categorii, sunt muncitori sezonieri, de exemplu (…), oricine are o meserie. Normal că în planul de relansare economică de după revenirea la normalitate vom avea un proiect separat pentru integrarea românilor care s-au întors.

Ludovic Orban, 8 aprilie:

Anul trecut, femeia de 51 de ani a devenit muncitor sezonier pe timp de vară și toamnă la cules și ambalat de mere. A lucrat la o fermă lângă orașul Tonbridge, în comitatul Kent, o regiune din sud-estul Angliei. Anul ăsta merge, prin aceeași firmă de recrutare, tot la o fermă în Kent unde o să culeagă fructe.

Nu-mi este frică. Oricum ne bagă la carantină să stăm o săptămână. Dacă e să te îmbolnăvești, te îmbolnăvești oriunde.

Fănica:

Recomandări

George Simion, trei priorități ca președinte și pe cine ar numi la SRI și SIE: „Păstrăm echilibrul de gen”

Distanțarea socială nu s-a respectat în avioane

350 de muncitori din toată țara au plecat joi către Germania și Marea Britanie, cu două curse private din Aeroportul Otopeni. Până la București, fiecare a venit cu ce-a putut: autocar, microbuz, tren, mașina unei rude sau taxi.

Ambele avioane au fost „aproape full“, după cum ne-au zis muncitorii după aterizare. Un inginer în aviație consultat de Libertatea spune că cele două avioane au o capacitate de maximum 390 de pasageri, fără personalul avionului.

Primul avion a plecat la ora 10.30 și a aterizat la 12.30, ora României, în aeroportul Rheinmünster. Al doilea ca mărime din landul german Baden-Württemberg, regiunea unde au ajuns în ultimele două luni mii de muncitori români. Aeronava are o capacitate de 160 de locuri. Al doilea avion a plecat la 14.30 și a ajuns după trei ore în aeroportul Luton, la 45 km de Londra. Aeronava are 230 de locuri.

Recomandări

Joe Biden ridică interdicția impusă Ucrainei de a folosi rachete de rază lungă americane pentru a lovi în interiorul Rusiei

“Nu există o lege care să oblige companiile aeriene să respecte distanțarea socială în avion“, spune Valentin Iordache, directorul aeroportului din Otopeni.

Biletele pentru cei 350 de muncitori au fost plătite de angajatori, circa 200 de euro fiecare. Banii îi vor recupera apoi din salariile angajaților, după cum ne-au explicat lucrătorii.

Cei care pleacă unde este nevoie de ei

8.30. În fața Aeroportului Henri Coandă, Otopeni, sosesc trei automobile. Coboară în jur de 10 persoane, toate având măști pe față. Își iau bagajele din portbagaj și intră cu pași repezi în incinta aeroportului.

După 20 de minute se formează o coadă de zeci de metri. “Atenție, păstrați o distanță de minimum doi metri față de oamenii din jur. Attention, stay at least 2 meters away from people around“, răsună în două limbi difuzoarele în aeroport. Ceea ce, inițial, oamenii încearcă să respecte. Însă când la rând se strâng zeci de persoane, reduc distanța la un metru. E ca o convenție nespusă de nimeni, dar acceptată de toți.

Florin merge prima oară cu avionul, din cauza coronavirusului

La coadă stă timid și Florin Pușcaș, un bărbat cu ochii întredeschiși. Geamantanul de 20 kg îl mânuiește greu, chiar dacă e pe roți. S-a trezit la 3 dimineața. A plecat din Bacău la ora 4.30 spre București împreună cu nepotul său, care l-a adus mașina.

“De 7 ani tot merg la muncă în Germania. De fiecare dată am mers cu autocarul. Acum, cu epidemia asta, a trebuit să iau avionul. E prima oară când zbor. Îmi este puțin frică, dar sper să fie frumos“, spune bărbatul de 37 de ani.

Va merge la o fermă de viță-de-vie în apropiere de Lorrach, un oraș din sud-vestul  Germaniei. Va ajunge acolo cu autobuzul trimis de firmă, care îl va prelua la aeroportul Rheinmünster.

“COVID nu pune mâncare pe masă“

Băcăuanului nu îi este frică de virus. Mai mult îl sperie sărăcia și că nu va putea avea grijă de cele două fiice de 6 și 9 ani.

COVID nu pune mâncare pe masă la copii. Vă spun eu ce o să fie mai grav: sărăcia. E greu acum, dar o să fie și mai greu.

Florin Pușcașu:

Pleacă și Leana, dacă nu are bani

Trece încă o jumătate, iar coada ajunge la aproape 100 de metri. Oamenii încă păstrează distanța de un metru între ei. Se înghesuie doar când ajung la ghișeele pentru îmbarcare.

O femeie cu batic, mască și mănuși de plastic subțiri stă cu mâinile împreunate deasupra unei borsete pe care o poartă în dreptul taliei. Își cară singură cele două genți puțin mai mari decât plasele obișnuite de la Carrefour. “Noi nu culegem sparanghel, așa că nu veniți la noi. Nu vorbim cu televiziunile. Lăsați-ne să mergem la muncă“, ne spune cu vocea ridicată când ne apropiem de ea.

Ne zice totuși că o cheamă Elena, dar soțul și ceilalți apropiați îi spun Leana. Femeia are 51 de ani e din Filiași, un oraș de 17.000 de locuitori, din județul Dolj. A venit cu mașina împreună cu niște cunoștințe.

E greu, dar eu țin la muncă. Poate să fie și mama la virus. De 10 ani tot plec în Germania la aceeași fermă. Dacă nu avem bani, ce să facem?

Leana:

Și anul acesta, Leana va lucra două-trei luni la cules de căpșuni într-o fermă lângă Langenburg, un oraș din regiunea Baden-Württemberg. Este unul dintre cele 16 landuri ale Germaniei, unde un sucevean a murit infectat de COVID-19 la o fermă de sparanghel.

Lumea prea exagerează

În apropiere de ghișee, un cuplu pe la 40 de ani. Levis Minculeasa și soția lui, Corina, sunt dintr-un sat de lângă Craiova. “Ce dracu să facem aici în țară? Serios acuma? Mai ales în perioada asta?“, spune bărbatul îmbrăcat într-o bluză de trening.

Cei doi au venit într-un grup de 20 persoane, din Craiova și alte localități apropiate, care au condus patru mașini. Vor lucra la o fermă aproape de Offenburg, un oraș la 30 de km de granița cu nord-vestul Franței. Acolo muncesc amândoi de 7 ani.

Eu cred că omul care a murit a avut o problemă gravă cu inima. Nu zic că virusul ăsta nu e periculos, dar lumea prea exagerează. Orice accident acuma e, vezi Doamne, de la coronavirus.

Levis Minculeasa:

În schimb, Corina spune că este îngrijorată pentru Andrei, băiatul lor de 18 ani, pe care l-au lăsat singur acasă. “E prima oară când nu l-am lăsat la bunici, dar mi-a fost frică cu epidemia asta”.

La ora prânzului, în fața aeroportului vine un autocar, cu 35 de locuri, și un microbuz cam pentru 20 de persoane. Ambele pline. Până la decolarea avionului către Londra, vor urma alte microbuze sau taxiuri. Din ele coboară aceleași femei, bărbați, tineri și mai vârstnici cu geamante și sacoșe de rafie care fac drumul străinătății de ani întregi.

Mai repede mori în România

Un bărbat stă mai retras cu ochii în telefon, deși a venit cu alte persoane care schimbă păreri despre cât de reală este epidemia. “Eu știu dacă e adevărată asta cu coronavirus? 80-90% eu nu cred. Oricum, dacă e să mori, mai repede ai șanse în România”, spune Ciprian Epuran, 32 de ani.

Tânărul este din satul Albeni, lângă orașul Târgu Jiu. “Nu cred că mai sunt 100 de tineri în toată comuna. Este o zonă moartă. Nu sunt locuri de muncă în Târgu Jiu”, explică Ciprian. Bărbatul adaugă că și soția sa lucrează în Marea Britanie, la un fast-food din Londra.

Trebuie să-ți placă munca, altfel cedezi

Ciprian pleacă în afară ca agricultor sezonier de când era un puști de 18 ani. Prima oară a mers în Spania, apoi în Germania și Marea Britanie. Anul acesta merge la o fermă aproape de Reading, un oraș din sud-estul Angliei. Aici va lucra până la sfârșitul lunii octombrie.

Lucrăm la căpșune. După aia începe zmeura și afina. Mai ai zile când simți că-ți vine sângele în cap de la câte ore stai aplecat. Trebuie să-ți placă munca. Altfel, cedezi.

Ciprian Epuran:

Tânărul are doi copii, un băiat de 9 ani și o fată de 5 ani. Băiatul dormea când se pregătea să plece, dar cea mică s-a trezit: “Tati, de ce pleci?“ Părintele n-a știut să-i răspundă și a închis ușa.

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 25

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro