La 15 ani, aflându-se într-o biserică, a auzit cuvântul evanghelic „cine va vrea să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-mi urmeze Mie”. Profund marcată, iese din biserică, îşi împarte hainele săracilor şi se hotărăşte să-şi dedice viaţa lui Hristos Dumnezeu.
Astfel, a intrat într-o mânăstire de fecioare din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mânăstire, s-a dus apoi să viziteze mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului, undea adus o viaţă ascetică în pustie, rugându-se neîncetat. Într-o noapte i s-a arătat un înger, care i-a spus să se întoarcă acasă, căci acolo trebuie să moară.
S-a întors şi a murit la 27 de ani. A fost îngropată ca o străină, departe de sat, căci nimeni nu recunoscuse în ea pe fata frumoasă de odinioară
Câţiva ani mai târziu, în urma unor minuni petrecute la mormântul ei, moaştele sale au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Acolo au stat timp de 175 de ani.
Lungul drum al moaştelor până în Moldova
În anul 1223, ţarul româno-bulgar Ioan Asan al II-lea a strămutat moaştele Sfintei Parascheva la Târnovo, în Bulgaria, în catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului. Din a doua jumătate a secolului al XIV-lea, cultul Sfintei Parascheva a trecut şi la nordul Dunării, în cele trei ţări române.
În anul 1393, după ce Bulgaria a căzut în mâinile turcilor, moaştele sale au fost dăruite, pentru trei ani, lui Mircea cel Bătrân, domnul Ţării Româneşti (1386-1418), ca apoi să ajungă în Serbia, la Belgrad, unde au rămas timp de 125 de ani. După ce turcii au ocupat şi Serbia, moaştele sale au fost duse la Constantinopol, unde au fost răscumpărate de Patriarhia Ecumenică cu 12 mii de ducaţi de aur, rămânând în catedrala patriarhală din Fanar timp de 120 de ani. În 1641, însă, acestea au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu, drept recunoştinţă a achitării datoriilor Patriarhiei către turci, potrivit agerpres.ro
Sfânta Parascheva de la Iaşi se bucură alături de Sfântul Dimitrie Basarabov, ocrotitorul Bucureştilor, de un cult deosebit, mai mult decât toţi ceilalţi sfinţi care au moaşte în România. În fiecare zi la Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de dimineaţă până seara târziu, se face un mic pelerinaj, cu credincioşi de toate vârstele şi din toate locurile, veniţi la rugăciune. În mod deosebit, în sărbători, în posturi şi în fiecare vineri, considerată ziua Cuvioasei Parascheva, vin mulţi credincioşi şi se închină la raclă cu credinţă, aducând flori, daruri şi îmbrăcăminte pe care le ating de racla Cuvioasei pentru a dobândi ajutor, sănătate şi binecuvântare.
Citeşte şi: Vezi ce TRADIŢII şi SUPERSTIŢII se respectă astăzi, în ziua de Sfânta Parascheva!
Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!