SFÂNTA PARASCHEVA: Interdicţii pentru gospodine…
Gospodinele sunt oprite, azi, de la îndeletnicirile patronate de către Sfânta Parascheva: ţesut, spălat şi călcat rufe, cusut, aprins focul în vatră. Iar dacă încalcă interdicţia, vor fi pedepsite cu dureri de cap şi de ochi, negi şi alte boli de piele.
SFÂNTA PARASCHEVA: …şi pentru gospodari
Pe 14 octombrie începe pregătirea turmelor pentru iernat. Pentru ciobani este ziua în care “se îngroapă vara” şi se poate prevesti cum va fi iarna, după felul în care dorm oile: dacă se adună laolaltă, înghesuindu-se una în alta, va fi iarnă lungă şi aspră. Dacă oile dorm risipite, vom avea o iarnă blândă.
Pentru ca mieii care se vor naşte în primăvară să nu fie tărcaţi, ciobanii trebuie să aibă grijă să nu cioplească nimic în această zi sfântă.
Cei cărora le-a apărut Sfânta în vis, în preajma marii sărbători de azi, trebuie să priceapă că ea le va alina suferinţele trupului şi ale sufletului, dacă sunt în necaz, sau că îi dojeneşte, dacă au făcut ceva rău.
SFÂNTA PARASCHEVA: Blestemul din raclă
Veşmintele în care sunt îmbrăcate moaştele Sfintei Parascheva de la Iaşi sunt schimbate de cinci ori pe an, după un ritual sacru, la care iau parte doar câţiva preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.
Hainele sunt lucrate tot după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei – croitorii ţin post şi fac rugăciuni înainte de a începe lucrul.
Straiele vechi sunt scoase de pe moaşte şi dăruite unor biserici care au hramul Sfintei Parascheva.
Sub straiele înnoite mereu se află, însă, un rând de veşminte care nu se dau jos niciodată: ele poartă sigiliul domnitorului Vasile Lupu (cel care a adus moaştele la Iaşi) şi al Mitropolitului Moldovei de la acea vreme, Varlaam. Pe sigiliu este înscris blestemul, datat la 1641, al domnitorului: “Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva!”.