ComenteazăSfântul Sinod a hotărât ca slujba de Sf. Gheorghe să se săvârşească luni, 29 aprilie, a doua zi de Paşti în fiecare an în care data de 23 aprilie cade în timpul Săptămânii Mari.
Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române a explicat că decizia are la bază rațiuni liturgice. „Atunci când sărbătoarea Sfântului Gheorghe se întâmplă să cadă în săptămâna Sfintelor Pătimiri, doar slujba acesteia se mută imediat după Înviere (anul acesta, pe 29 aprilie, n.r.)”, a explicat acesta oficialul Bisericii Ortodoxe Române explică şi care sunt aceste raţiuni liturgice.
Reprezentantul BOR spune că nu este vorba de o modificarea sărbătorii. „Săptămâna Mare, a Sfintelor Pătimiri, este cea mai densă perioadă duhovnicească din an, o perioadă de post intens dedicată exclusiv pregătirii pentru Învierea Domnului. Nu este aşadar vorba de o modificare a datei sărbătorii, ci doar de mutarea slujbei acesteia in contextul liturgic din acest an”, a explicat Vasile Bănescu.
Dacă Sf. Gheorghe cade în zile de luni, marţi sau miercuri, slujba pentru această sărbătoare se face de Florii, iar dacă pică în zilele de joi, vineri sau sâmbătă, slujba se face a doua zi de Paşti. Anul acesta, 23 aprilie este într-o zi de marţi şi ar fi trebuit ca slujba să se săvârşească de Florii însă BOR a decis altceva.
„În primul rând, de Florii este praznic împărătesc. În al doilea rând, în ajunul sărbătorii Floriilor se face acea procesiune în toate oraşele ţării şi atunci, ca să se dea o importanţă aleasă sărbătorii Sf. Gheorghe, slujba pentru sărbătoare a fost pusă a doua zi de Paşti (n.a. anul acesta Paştele este pe 28 aprilie), pentru că în ajunul Floriilor nu se putea face vecernie. Acesta a fost raţionamentul Sfântului Sinod. A doua zi de Paşti slujba de Sf. Gheorghe este unită cu slujbele pascale. Vecernia Sf. Gheorghe se va oficia în duminica Învierii, la prânz, când în biserici se va face A doua Înviere”, a precizat profesorul teolog Sebastian Burlan.
Sfântul Gheorghe, unul dintre cei mai îndrăgiți sfinți de către români
Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai îndrăgiţi de creştini, fiind ocrotitorul Moldovei, dar şi patronul Angliei, Georgiei şi al Moscovei. În Lituania, Sf. Gheorghe este venerat ca protector al animalelor, iar în unele regiuni ale Spaniei ziua lui se serbează cu mese bogate şi daruri.
În conştiinţa populară românească, Sfântul Gheorghe este unul dintre cei mai prezenţi sfinţi, numeroase biserici purtând hramul său. Există numeroase oraşe în România care poartă numele Sfântului Gheorghe şi chiar unul dintre cele trei braţe ale Dunării este denumit astfel. Sf. Gheorghe este de asemenea ocrotitorul Armatei Române (a cărei zi, 23 aprilie, coincide cu sărbătorirea sfântului).
Chipul Sfântului Gheorghe, ocrotitorul Moldovei, era reprezentat pe steagul voievodului Ştefan cel Mare.
Cultul Sfântului Gheorghe s-a răspândit foarte mult, odată cu imaginea sa de cavaler care a răpus un balaur. În Evul Mediu, Sfântul Gheorghe a devenit protectorul cavalerilor şi, în mod special, al cruciaţilor.
Georgia şi-a luat numele de la acest sfânt şi regii Angliei, începând cu Richard Inimă de Leu, l-au dorit ca patron al casei regale şi al ţării lor.
Şi împăratul Constantin a ridicat o biserică în cinstea lui, la Constantinopol. Chiar şi între popoarele slave, figura sa este foarte cunoscută.
Astăzi sunt multe biserici catolice şi ortodoxe dedicate lui în diferitele părţi ale lumii. Mormântul Sfântului Gheorghe este în localitatea Lida din Israel.
Cum se sărbătorește Sfântul gheorghe
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe era celebrată în trecut cu mult fast, timp de trei zile.
În ajunul zilei de 23 aprilie, oamenii pregăteau cu grijă brazde verzi, tăiate sub formă pătrată, în care înfigeau ramuri înmugurite de salcie şi flori galbene de primăvară, cunoscute, în Bucovina, sub numele de calce. În noaptea sau dimineaţa zilei de Sân-George, capul familiei, întotdeauna un bărbat, aşeza brazdele astfel împodobite „de strajă „la stâlpii porţilor şi ai caselor, la ferestrele şi uşile caselor şi grajdurilor, în grădini şi pe mormintele din cimitire. Se credea că, astfel, oamenii, vitele şi ceea ce se recolta erau protejate de forţele malefice. În Bucovina, brazdele şi ramurile verzi erau păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva unor boli sau pentru a fi amestecate în hrana animalelor.
În ajunul zilei de Sân-George, fetele de măritat credeau că îşi pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă. În această zi, fetele mai obişnuiau să semene usturoi, pe care îl păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuţile şi că se vor căsători în cel mai scurt timp.
„Urzicatul” era un alt obicei, practicat de tinerii din comunităţile tradiţionale bucovinene. Întrucât sărbătoarea deschidea o perioadă solicitantă, tinerii se atingeau, pe furiş, peste părţile neacoperite ale corpului, cu tulpini de urzică, nutrind convingerea că în felul acesta vor fi mai ageri, mai harnici şi mai sănătoşi de-a lungul întregii veri care urma să înceapă.
Sfântul Gheorghe este sărbătorit pe 23 aprilie de Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică. În această zi fetele stau goale, între lumânări aprinse, ca să își afle ursitul.
Sfântul Gheorghe, considerat cavaler al creștinătății, este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral.
Sfântul Gheorghe este, potrivit canoanelor Bisericii, cel de-al doilea stâlp calendaristic, alături de Sfântul Dumitru.
Cine este Sfântul Gheorghe
Cel care avea să devină marele mucenic Gheorghe a trăit în vremea împăratului Dioclețian (secolul al IV-lea) și, în viața lumească, a fost mare demnitar în armata romană. Cei care îndrăzneau în acea vreme să mărturisească faptul că sunt creștini, plăteau cu propria viață. Asta s-a întâmplat și cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, care, în numele credinței, a fost decapitat.
Imediat după martiriu, oamenii susțin că au asistat la o serie de fapte inexplicabile cu privire la sângele, hainele și trupul său. Ca prin minune, bolnavii erau vindecați, necredincioșii se creștinau, îngenunchând în locul în care era înhumat Sfântul, iar un mort ar fi căpătat din nou viață.
Sfântului Gheorghe i se mai spune purtător de biruinţă. Icoanele îl înfăţişează pe un cal alb, simbol al purităţii, în uniformă militară, străpungând cu suliţa un balaur.
Câți români își sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe Conform statisticilor, peste 900.000 de români, dintre care cam 700.000 de bărbaţi şi aproape 200.000 de femei, îşi sărbătoresc onomastica de Sfântul Gheorghe. Din totalul româncelor, peste 135 de mii poartă numele de Georgeta, alte 34 de mii – Gheorghiţa, Ghiorghiţa şi peste 14 mii – Geta.
Tradiții și obiceiuri de Sfântul Gheorghe
În calendarul popular, Sfântul Gheorghe sau Sân-George este considerat zeu al vegetației, protector al naturii înverzite, al vitelor și al oilor. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este, alături de Sfântul Dumitru – Sâmedru -, al doilea stâlp calendaristic, iar între cele două divinități există o înțelegere cosmică. Se spune că atunci când se aud primele broaște cântând, Sfântul Gheorghe ia cheile de la Sfântul Dumitru pentru a deschide drumul naturii spre viață, el fiind considerat cel care înverzește întreaga natură și care închide anotimpul friguros.
Din bătrâni se spune că ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral. De aceea, marea sărbătoare este strâns legată de o serie de tradiții și obiceiuri.
În ziua Sfântului Gheorghe, creştinii pun la porţile caselor crenguţe de fag, dar și brazde cu iarbă verde sau smocuri de iarbă în stâlpii de susţinere ai porţilor.
Crenguțe de leuștean sunt puse la intrarea în grajduri pentru ca animalele să fie ferite de farmece, vrăjitorii și boli. La ţară, se credea că prin acest ritual oamenii, vitele şi semănăturile erau protejate de spirite rele, care ar cutreiera pământul la începutul anului pastoral.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!