Sfaturile unui doctor despre cum afectează organismul trecerea la ora de vară în 2025

Cum afectează trecerea la ora de vară psihicul și corpul

Din punct de vedere psihologic, Mădălina Crizbășan, psiholog clinician specialist, a explicat pentru Libertatea că trecerea la ora de vară afectează organismul prin dereglarea ritmului circadian.

„Această schimbare poate duce la privare de somn, creșterea nivelului de cortizol și perturbarea echilibrului neurochimic al creierului, iar modificările pot avea consecințe asupra funcțiilor cognitive șireglării emoționale”, a spus expertul psiholog, care ne-a și explicat pricipalele modificări cu care ne putem confrunta.

Desincronizarea ritmului circadian

Creierul reglează somnul prin secreția de melatonină, însă trecerea bruscă la ora de vară întârzie acest proces, ceea ce perturbă arhitectura somnului și reduce fazele de somn profund. Acest lucru poate duce la afectarea proceselor cognitive și a capacității de consolidare a informațiilor.

Privarea de somn și reactivitatea emoțională

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Pierderea unei ore de somn determină o hiperactivare a sistemului limbic, în special a amigdalei, ceea ce duce la o reacție emoțională amplificată și la creșterea iritabilității și a sensibilității la stres. În paralel, activitatea cortexului prefrontal, responsabil pentru autoreglare emoțională și luarea deciziilor, poate fi temporar inhibată.

Creșterea nivelului de cortizol și a stresului fiziologic

Trecerea la ora de vară generează o stare tranzitorie de stres acut, datorită creșterii nivelului de cortizol (hormon al stresului), ceea ce poate duce la fatigabilitate cronică, tensiune psihică și dificultăți de concentrare.

Dereglarea ritmului somn-veghe poate accentua simptomele asociate cu tulburările afective sezoniere.

Impact cardiovascular și autoreglare autonomă

Somnul insuficient și stresul asociat pot duce la creșterea activității sistemului nervos simpatic, ceea ce favorizează o ușoară creștere a tensiunii arteriale și a riscului de aritmii cardiace în primele zile după schimbarea orei.

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Cum să ne adaptăm mai ușor la ora de vară

Adaptarea la noul ritm durează, în medie, între 3 și 10 zile, însă persoanele cu tulburări de somn preexistente sau cu sensibilitate la schimbările de rutină pot resimți efectele mai intens, mai spune pentru Libertatea Mădălina Crizbășan, psiholog clinician specialist.

Pentru a putea trece cu brio peste aceste manifestări, ea recomandă o mai bună expunere la lumină naturală dimineața, care stimulează secreția de dopamină și reglează ritmul circadian.

De asemenea, indicat ar fi să facem câteva micro-ajustări ale programului de somn.

„Cu 3-4 zile înainte, culcă-te și trezește-te cu 15-20 de minute mai devreme, pentru a facilita recalibrarea ceasului biologic. De asemenea, evită lumina albastră de la ecrane, cofeina și stimularea cognitivă intensă înainte de culcare, pentru a nu inhiba secreția de melatonină”, îi sfătuiește specialistul pe cititorii Libertatea.

Recomandări

Jocul lui Grindeanu: șef la Camera Deputaților, locul de unde Dragnea și Ciolacu au condus cu mână de fier partidul

Indicat este să aveți și o alimentație echilibrată în această perioadă, cu alimente bogate în triptofan (precursor al serotoninei și melatoninei), cum ar fi bananele, semințele de dovleac și lactatele fermentate.

Dacă agăugați și exerciții fizice, care ajută la reducerea stresului oxidativ, îmbunătățesc neuroplasticitatea și facilitează tranziția către un nou ciclu circadian, dar și câteva tehnici de relaxare, precum mindfulness, respirația abdominală și relaxarea musculară progresivă, nici nu ar trebui să simțiți această trecere.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro