ComenteazăÎn ultimul an școlar au fost semnalate cu aproape o treime mai multe acte de violență față de anul precedent, potrivit cifrelor furnizate de Ministerul Educației. Acest climat face și mai grea integrarea cadrelor didactice la început de drum.
„Profesorii tineri sunt cei care au, în primii cinci ani de carieră, cel mai ridicat grad de stres, anxietate și depresie. Ceea ce au nevoie în acești primi cinci ani este un mentor, mai exact un adult, care să-i susțină, să-i sprijine, să fie alături de ei, când le este greu să-și impună autoritatea. Pentru că în primii cinci ani de carieră ai foarte mult stres, și știu ce a însemnat și pentru mine să fiu profesor la început de drum”, a spus Ruxandra Mercea, fondatoarea programului „Școala încrederii”, în cadrul conferinței „Bullyingul și violența în școli”. Conferința a fost transmisă live online joi, 6 aprilie.
„Școala încrederii” este un proiect prin care profesori și directori din școli din 200 de școli din toată țara au parte de training specializat pentru a dezvolta un climat sănătos de relaționare în școli, în cancelarii și în sala de clasă și a scădea bullyingul între elevi și între elevi și profesori.
Găsirea unui mentor în școală
Ruxandra Mercea a povestit că și primii ei ani de predare au fost dificili, de aceea crede că profesorii la început de carieră au nevoie de o susținere în plus.
„Sfatul pentru profesori este să-și găsească ori un alt profesor din școală care să-i învețe cum să-și construiască sănătos relații cu elevii și dacă reușesc să găsească un alt profesor, super!, dacă reușesc cu directorul, e și mai bine. Eu lucrez cu directorii frecvent și cel mai mult le explic cât de important e să-i sprijine pe profesorii tineri. Dacă vrem profesori buni care să vină la catedră, directorii din România trebuie să-și prioritizeze timpul către profesorii tineri”, a subliniat ea.
Potrivit profesoarei, fenomenul violenței în școli este unul mai grav decât o arată inclusiv cercetările. „Avem 2,9 milioane de copii în România, unu din doi copii se simte umilit, agresat zilnic, săptămânal sau lunar și sunt doar 10 mii de cazuri raportate. Sunt 10 mii de copii care au suferit și alți 10 mii de copii care au provocat această suferință. Nu vreau să vorbim despre cine abuzează, ci despre cum ne formăm generații de părinți, profesori, directori care își asumă povestea lor și cum ne facem bine”, a mai spus aceasta.
„Proiectul de lege a educației nu conține suficiente informații care să rezolve problemele alarmante pentru toți părinții din țară”, a mai menționat fondatoarea „Școlii încrederii”.
„Nu știm să ne comportăm unii cu alții”
„Bullyingul apare pentru că noi nu știm cum să fim alături unii de ceilalți în comunitățile noastre. El apare inclusiv între cadrele didactice. Dacă am fi invizibili și am merge în școli sau instituții publice, ne-am înspăimânta! Nu știm să ne comportăm unii cu alții, nu știm să transmitem ceea ce nu ne place, ce nu înțelegem sau nu cunoaștem. Discrepanța între ce știm că se întâmplă și ce se raportează este foarte, foarte mare”, a spus și psihologa Raluca Anton.
Potrivit unui studiu al Organizației „Salvați Copiii”, procentul elevilor care spun că au fost victimele bullyingului a crescut de la aproape 30% în 2016 la aproape jumătate anul trecut.
„Primul pas este să arătăm cât de mare e problema, noi în acest moment nu arătăm cât de mare e problema, lăsăm profesorii să se descurce singuri, directorii să găsească soluții. Asta trebuie să se oprească, nu mai e ok să ne descurcăm cum putem fiecare, e nevoie de o soluție sistemică”, a mai spus Ruxandra Mercea.
Asociația pe care o conduce a inițiat proiectul „Revoluție în educație” prin care se face un apel la toți românii să își împărtășească experiențele de agresiune, hărțuire, intimidare și violență prin care au trecut prin școală. O pot face inclusiv anonim pe www.scoalaincrederii.spunestop.ro.
Foto: Vlad Chirea