Atunci când Departamentul de Justiție al SUA a dezvăluit, la 21 ianuarie, că anchetatorii săi au găsit materiale clasificate în casa lui Joe Biden din Delaware, a existat indignare – sau, pentru a fi mai exact în majoritatea cazurilor, falsă indignare – în cercurile Partidului Republican (care l-a susținut în alegeri pe Donald Trump). Aceștia nu au pierdut timpul și au cerut o investigație suplimentară asupra a ceea ce părea a fi o manipulare defectuoasă a documentelor clasificate, scrie The Conversation. 

Republicanii văd o dublă oportunitate în gestionarea neglijentă de către președintele american a ceea ce se pare că ar fi un număr mic de documente din perioada în care era vicepreședinte. A părut o șansă divină pentru a pune în dificultate un președinte în exercițiu care se pregătește să-și lanseze candidatura pentru al doilea mandat. Dar mulți dintre republicani au sperat că aceasta va atenua, de asemenea, interesul pe o investigație aparent similară care îl vizează pe fostul șef de stat Donald Trump, scrie Mark Shanahan, profesor de implicare politică la University of Surrey, în The Conversation.

Trump ar fi dus mii de documente clasificate la casa sa din Florida, Mar a Lago, când a părăsit Casa Albă în ianuarie 2021 – o chestiune care a fost investigată de FBI încă din 2022.

Unde au greșit și Trump, și Biden

Atât actualul președinte, cât și predecesorul său au fost găsiți în posesia unor materiale clasificate care ar fi trebuit să fie transmise la Administrația Națională a Arhivelor și Înregistrărilor (Nara). 

Aceasta este legea americană încă de la adoptarea Presidential Records Act în 1978, care prevede că orice documente create sau primite de președinte în cadrul atribuțiilor sale constituționale, statutare sau ceremoniale sunt proprietatea guvernului american, urmând să fie gestionate de Nara la sfârșitul administrației.

În consecință, procurorul general al SUA, Merrick Garland, a numit un consilier special pentru a investiga acțiunile fiecărui președinte. Jack Smith a fost numit în cazul lui Trump. Smith este un procuror de carieră, al cărui CV include o serie de realizări, printre care condamnarea unor membri ai unor bande care au ucis polițiști din New York, urmărirea penală a unui senator american în funcție și intentarea unor cazuri de crime de război la Haga.

Robert Hur, procurorul SUA în Maryland în timpul administrației Trump și acum partener de litigii la o firmă de avocatură de top din Washington, a fost desemnat să investigheze cazul lui Biden.

În timp ce Garland nu are puterea de a pune sub acuzare un președinte în exercițiu, Congresul SUA ar putea să îl pună sub acuzare pe Biden dacă se constată că acțiunile sale reprezintă o „crimă înaltă și un delict”. Însă, în cazul lui Trump, dacă se constată că a încălcat Legea privind înregistrările prezidențiale după ce a părăsit funcția, acesta ar putea fi condamnat la o amendă sau chiar la trei ani de închisoare.

Așa cum era de așteptat, presa americană s-a grăbit să compare acțiunile lui Biden cu cele ale lui Trump. Totuși, deocamdată, cazurile par foarte diferite.

Ce diferențiază cazurile celor doi președinți

În cazul lui Biden, se pare că anchetatorii au găsit un număr foarte mic de documente – aparent din ultimul său an ca vicepreședinte – la domiciliul său și la Penn Biden Center, un think-tank pe care președintele l-a fondat în Washington DC. Încă nu a fost dezvăluit câte documente sunt sau care este nivelul lor de clasificare.

Imediat ce au fost descoperite, echipa lui Biden le-a predat către Nara și de atunci a cooperat cu autoritățile, invitând proactiv la percheziționarea proprietăților lui Biden. Interesant este faptul că o ascunzătoare de documente similare ar fi fost găsită în casa din Indiana a vicepreședintelui lui Trump, Mike Pence.

Contrastul cu Trump este puternic. El a plecat de la Casa Albă cu mii de pagini de documente clasificate. Printre primele loturi recuperate de Nara, la un an după ce au fost descoperite, se aflau documente descrise de arhivistul național Debra Steidel Wall ca fiind „informații clasificate de securitate națională, până la nivelul Top Secret, inclusiv informații clasificate sensibile și materiale din cadrul programului de acces special.”

În loc să accepte cererile lui Nara în conformitate cu legea, Trump a refuzat să le returneze, a trebuit să fie percheziționat de FBI pentru ca statul să le recupereze, iar apoi s-a luptat luni de zile în instanță pentru a le păstra.

Nu este clar de ce Trump a luat aceste documente. Speculațiile variază: de la acoperirea spatelui său până la căutarea unui câștig financiar prin utilizarea materialelor în afacerile postprezidențiale. De asemenea, este posibil ca el să fi încercat să-și păstreze reputația înainte de a-și lansa cea de-a treia candidatură la președinție.

Așadar, până acum, sunt două acțiuni foarte diferite ale celor mai recenți doi ocupanți ai Casei Albe. Cu toate acestea, în ciuda insistenței lui Biden de a urma procesul, el a făcut un pas politic greșit, care ar putea afecta restul primului său mandat, mai explică profesorul pentru The Conversation.

Pasul greșit al lui Biden

La 2 noiembrie 2022, avocații personali ai lui Biden au găsit primul lot de documente clasificate din perioada Obama-Biden încuiat într-un birou pe care Biden îl folosise de la plecarea din funcție.

Aceștia au informat Nara în aceeași zi, iar oficialii acesteia au intrat în posesia documentelor în ziua următoare. Acest lucru s-a întâmplat cu cinci zile înainte de alegerile cruciale de la jumătatea mandatului din SUA – cu toate acestea, Biden nu a făcut publică descoperirea până la 9 ianuarie 2023, după ce a fost informat de CBS News că va publica povestea.

Momentul a fost speculat de republicani, care nu reușiseră să obțină câștigurile masive la care se așteptau la alegerile de la mijlocul mandatului și erau descurajați de revenirea lipsită de strălucire a lui Trump în campania electorală. Între timp, ratingul lui Biden crescuse cu șase puncte față de nivelul minim de 38% înregistrat în iulie 2022. 

De ce a așteptat Biden

Fără îndoială, el și-a amintit de distrugerea candidaturii prezidențiale a lui Hillary Clinton în 2016, când directorul FBI de atunci, James Comey, a anunțat, cu o săptămână înainte de alegeri, că a redeschis investigația privind utilizarea de către Clinton a unui server privat pentru a trimite e-mailuri clasificate în timp ce era secretar de stat. Acest lucru însemna o potențială încălcare a unei legi federale, mai explică Mark Shanahan. 

Deși Comey a confirmat în fața Congresului, cu două zile înainte de alegeri, că Clinton nu avea de răspuns în fața legii, răul era făcut. 

Este puțin probabil ca Biden să fie acuzat pentru documentele găsite până acum, spune specialistul în The Conversation. Dar descoperirea oricăror altor ascunzători de documente ar fi extrem de dăunătoare pentru acesta, mai ales dacă intenționează să candideze în 2024.

Foto: EPA

 
 

Urmărește-ne pe Google News