Sile Cămătaru rămâne în pușcărie. Motivul pentru care instanța de fond i-a respins inițial cererea de liberare: s-ar reîntoarce la „activitatea infracțională”

UPDATE: Tribunalul București a respins vineri seară, 25 octombrie, contestația lui Sile Cămătaru declarată împotriva hotărârii de fond, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5, astfel că interlopul rămâne în pușcărie.

• „Respinge, ca nefondată, contestația formulată de contestatorul – persoană condamnată Balint Vasile împotriva sentinţei penale nr. 2428/26.09.2024 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti în dosarul nr. 23426/302/2024.

• Ia act că asistenţa juridică a contestatorului – inculpat a fost asigurată de apărător ales.

• Obligă contestatorul la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. (…) Definitivă”, se arată în Hotarârea 1297/2024 pronunțată de Tribunalul București.

Pe data de 06 februarie 2020, Sile Cămătaru a fost condamnat definitiv, în stare de detenție, la 6 ani de închisoare cu executare pentru proxenetism.

Curtea de Apel București a revocat, atunci, liberarea condiţionată a lui Sile Cămătaru şi a dispus ca acesta să execute şi un rest de pedeapsă de 1.210 zile închisoare din pedeapsa de 13 ani închisoare dintr-o condamnare pronunțată de Înalta Curte în 2012, pentru același gen de fapte.

În final, după contopirea pedepselor din alte dosare, Sile Cămătaru s-a ales cu o condamnare finală de 10 ani, 11 luni şi 19 zile închisoare.

Recomandări

Criminalul mai sadic decât Rîmaru. După ce omora, lua bani de la părinţii fetelor ucise, îi suna şi se întâlnea cu ei, „pentru a nu-i face să sufere”

Pe data de 26 septembrie 2024, Judecătoria Sectorului 5 a respins ca neîntemeiată cererea de liberare condiționată a lui Sile Cămătaru, reținând că acesta a executat, într-adevăr, fracția prevăzută de lege pentru a fi trimis acasă, dar nu a petrecut suficient timp după gratii pentru a se îndrepta.

Pe data de 4 octombrie 2024 Vasile Balint a formulat contestație, iar dosarul a ajuns la Tribunalul București, care va pronunța hotărârea definitivă.

Câte zile a stat efectiv după gratii Sile Cămătaru

Libertatea a consultat Hotărârea nr. 2428/2024 a Judecătoriei Sectorului 5 pentru a vedea care au fost motivele pentru care magistratul de la fond i-a respins lui Sile Cămătaru cererea de liberare condiționată:

• „Executarea pedepsei închisorii a început la data de 11.12.2017 şi urmează să expire la data de 01.10.2026, petentul executând pedeapsa în regim deschis.
• Instanţa constată că până la data de 11.09.2024, petentul a executat 2.467 zile, arest preventiv/arest la domiciliu 646 zile, şi i se consideră ca fiind executate suplimentar, ca măsură compensatorie, pentru executarea pedepse în condiţii necorespunzătoare, 144 zile, cumulând astfel 3.257 zile executate şi câştigate, din totalul celor 4.007 zile, iar pentru a putea fi liberat condiţionat trebuia să execute cel puţin 3/4 din pedeapsă, reprezentând 3.005 zile.
• În consecinţă, instanţa reţine că în prezent petentul a executat fracţiunea corespunzătoare din pedeapsă pentru a putea beneficia de liberarea condiţionată, acesta executând 3/4 din pedeapsa de 4.007 zile închisoare, prima condiţie a liberării condiţionate fiind îndeplinită”, se arată în actele dosarului.

Recomandări

Spitalele regionale: prima cărămidă încă nu s-a pus, dar promisiunile electorale curg. Situația la zi a celor trei unități aflate în proiect

Instanţa de fond: „Și-a început activitatea infracțională în 1988”

Astfel, instanța a constatat că Sile Cămătaru îndeplinește doar prima condiție pentru a fi eliberat, nu și pe a doua, cea referitoare la dovezile că se poate reintegra în societate:

• „În ceea ce priveşte convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat şi se poate reintegra în societate, se reţine că liberarea condiţionată nu se aplică în mod automat după executarea fracţiunii de pedeapsa prevăzută de lege, ci numai dacă instanţa, care judecă dosarul îşi creează convingerea, ținând seama de conduita condamnatului în timpul executării pedepsei şi de antecedentele sale penale, că reeducarea şi îndreptarea acestuia sunt posibile şi fără executarea în penitenciar a restului de pedeapsă.
• Analizând caracterizarea petentului realizată de conducerea penitenciarului instanța constată că acesta a participat la numeroase programe educaţionale şi sociale, însă acestea au fost finalizate fără credite, ceea ce presupune o prezenţă mai mică de 75%.
• Altele au avut alte motive de ieşire (evadare, deces, etc), petentul condamnat a fost recompensat de 19 ori, ceea ce evidențiază dezinteresul primirii acestor recompense deși este binecunoscut în mediul carceral că aceste recompense sunt trecute în caracterizarea fiecărui deținut și avute în vedere la soluționarea unei cereri cu obiectul celei prezente. De asemenea, se constată că petentul a fost sancţionat disciplinar o singură dată.
• Instanţa nu are convingerea că persoana condamnată se poate reintegra în societate. De asemenea, se reţine că pe parcursul executării pedepsei petentul a menţinut legătura cu mediul de suport.
• În mod abstract, în decursul a peste 7 ani petrecuţi în mediul penitenciar, din totalul de 10 ani 11 luni și 19 zile închisoare, prestarea constantă de activităţi lucrative şi educaţionale, manifestarea unui comportament civilizat dovedit prin acordarea de recompense, ar fi apte să conducă la concluzia existenţei dovezilor de îndreptare.
• Însă, nu aceasta este situaţia petentului, aprecierea comportamentului său, raportată la o perioadă executată de aproximativ 7 ani din pedeapsa închisorii de 10 ani 11 luni și 19 zile închisoare, nu se efectuează pe un fond moral normal, lipsit de infracţionalitate, ci în contextul unei intense activități infracționale începute încă din anul 1988. 
• Acest profil infracţional a cărui existenţă a fost pe deplin dovedită prin puterea de caracter (în sens negativ) de a adopta o conduită infracțională constantă constituie punctul de plecare în analiza existenţei dovezilor temeinice de îndreptare.
• În consecinţă, în ansamblul tuturor aspectelor analizate, nu se poate considera că persoana deţinută a avut un comportament normal, iar nu excepțional, lipsind dovezilor temeinice de îndreptare.
• Totodată, scopul represiv al pedepsei nu poate fi atins după un interval de 2.467 de zile de la momentul stabilirii definitive a vinovăţiei petentului în contextul perseverenței sale infracţionale, grefate de beneficierea de liberare condiţionată anterioară.
• Dacă petentului i s-a acordat posibilitatea de a se reintegra în societate, înainte de executarea în totalitate a pedepselor aplicate, acesta a înţeles să nu se conformeze normelor legale de convieţuire socială, continuând activitatea infracţională”, reține judecătorul în documentul citat.

Peste 10 ani de închisoare din 3 dosare și 93 de prezervative confiscate

Pe data de 6 februarie 2020, Sile Cămătaru a fost condamnat la pedeapsa de 6 ani de închisoare în Dosarul prostituatelor de lux, plus un rest 1.210 zile rămase din pedeapsa de 13 ani de închisoare la care fusese condamnat în 2012.

În acest proces, instanța a mai dispus:

• „Confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a unui dispozitiv electroşoc model TWL10, carcasă din material plastic de culoare neagră.
• Dispune confiscarea specială de la inculpatul Balint Vasile a 93 (nouăzeci şi trei) de prezervative inscripţionate London”.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi pentru proxenetism patroni şi angajaţi ai unor cazinouri şi saloane de masaj din Capitală, majoritatea primind pedepse cu suspendare.

Zeci de persoane au fost trimise în judecată în acest dosar alături de Sile Cămătaru, printre care Adrian Panduru zis „Limbă”, Liron Halevi, Nelu Aliuţă zis „JB”, Ion Teodor zis „Teo”, Amiran Dzanashvili, Julya Mazirov, Tov Israel Mazal.

Procurorii susţin că, în perioada iunie – octombrie 2014, Sile Cămătaru, având ajutorul lui Adrian Panduru, a determinat şi înlesnit practicarea prostituţiei de către mai multe persoane de sex feminin.

La rândul său, Adrian Panduru se ocupa de racolarea clienţilor, îndeosebi străini veniţi pentru a practica jocuri de noroc în cazinouri din Capitală, jocuri care erau interzise în statele acestora de origine.

Sile Cămătaru a mai fost condamnat în 2017 la 5 ani și 6 luni de închisoare în dosarul penal privind răfuielile în plină stradă dintre Clanul Cămătarilor și Clanul Sportivilor.

Tot atunci, Ion Balint (zis „Nuţu Cămătaru”) a fost condamnat atunci la 5 ani şi 5 luni închisoare cu executare. Mario Nuţu Balint, fiul lui Sile Cămătaru, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare, iar Radu Cristian Roşca, unul din liderii clanului „Sportivilor”, a fost condamnat la 9 ani închisoare.

Foto: Hepta

La noapte se dă ora înapoi. Vezi cum trece România la ora de iarnă 2024!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro