Simptomele de depresie și anxietate la copii și adolescenți s-au dublat în timpul pandemiei

Studiul este o metaanaliză care sintetizează informații din 29 de studii individuale din întreaga lume, incluzând date despre 80.879 de copii și adolescenți la nivel global.

Un sfert dintre copii ar putea avea depresie clinică

Rezultatele noi arată că simptomele de depresie și anxietate s-au dublat la copii și adolescenți, în comparație cu perioada dinaintea pandemiei.

Estimările noastre arată că, la nivel global, unu din 4 copii sau adolescenți are simptome de depresie clinică, în vreme ce unu din 5 prezintă simptome de anxietate clinică.

Dr. Nicole Racine, cercetător postdoctoral, psiholog clinician și autor principal al lucrării:

Și mai alarmant, aceste simptome se dezvoltă și agravează în timp.

Studiul UCalgary, care include 16 studii din Asia de Est, patru din Europa, șase din America de Nord, două din America Centrală și de Sud și unul din Orientul Mijlociu, arată și că adolescenții de vârste mai mari și fetele experimentează cele mai mari niveluri de anxietate și depresie, spune comunicatul Universității Calgary.

Copiii au pierdut multe repere importante în viețile lor

„Știm din alte studii că ratele de depresie și anxietate la tineri tind să urce sau să crească pe măsură ce sunt impuse sau anulate restricțiile. Izolarea socială, a sta departe de prieteni, de rutinele școlare și de interacțiunile sociale, a fost foarte grea pentru copii”, explică dr. Sheri Madigan, co-autor al lucrării și psiholog clinician UCalgary, la catedra de Dezvoltarea Copiilor.

Recomandări

Cât a costat nesimțirea lui Iohannis

„Când a început pandemia de COVID”, adaugă ea, „majoritatea oamenilor au crezut că tinerilor le va fi dificil la început, dar că în timp se vor adapta și își vor reveni rapid cu întoarcerea la școală. Dar pandemia a persistat, iar cei mici au pierdut multe repere importante în viețile lor. A durat peste un an, iar pentru copii și adolescenți, este o perioadă semnificativă de timp”.

Pentru mulți adolescenți, această pierdere a avut un impact dramatic.  „Când intri în etapa de adolescență, începi să te diferențiezi de membrii familiei, iar colegii și prietenii devin cea mai importantă sursă de sprijin social”, mai spune Racine. „Acest sprijin a fost mult redus, iar în unele cazuri, total absent în timpul pandemiei”.

Adolescenții mai mari, în special, au pierdut evenimente semnificative în viețile lor, precum ceremoniile de absolvire, evenimente sportive sau alte activități de acest gen. 

Acești copii nu își imaginau că, la absolvire, nu vor avea ocazia să-și ia la revedere de la școală, profesori sau prieteni, iar acum se îndreaptă spre ceva nou, fără o încheiere. Există un proces de doliu asociat acestui fapt.

Dr. Nicole Racine, cercetător postdoctoral, psiholog clinician și autor principal al lucrării:

În timp ce oamenii se vaccinează, iar pandemia se apropie de sfârșit, apare întrebarea: cum se vor descurca adolescenții și copiii? Își vor reveni din această perioadă traumatică sau impactul pe planul sănătății mintale va rămâne pe o perioadă mai lungă de timp?

Recomandări

Problema accesului facil la locuințe în România. Vincze Enikő, activistă pentru dreptate locativă: „Gradul de profitabilitate contribuie masiv la creșterea permanentă a prețurilor” | Interviu

Unii copii vor suferi pe termen lung

„În acest moment, nu avem un răspuns pentru asta”, crede Racine. „Pentru majoritatea copiilor care au suferit de simptome agravate de sănătate mintală, aceste probleme se vor rezolva parțial. Dar pentru un grup de copii nu va fi așa. Pentru aceștia, această pandemie poate că a fost un catalizator care i-a trimis pe o traiectorie plină de provocări. Și mai este un alt grup de copii care au avut probleme de sănătate mintală dinaintea pandemiei. Și probabil că vor suferi pe termen lung”.

Momentan însă, accentuarea simptomelor de probleme de sănătate mintală este pe o pantă ascendentă, iar aceasta este o problemă ce nu trebuie să fie subestimată, avertizează Madigan.

„Continuăm să vedem efectele cumulate ale pandemiei”, spune ea. 

Este confuz pentru copii, deoarece ei nu mai pot prezice cum va arăta mediul lor și știm deja că atunci când lumii lor îi lipsește predictibilitatea, sănătatea mintală are de suferit.

Dr. Nicole Racine:

Studiul UCalgary recomandă ca mai multe resurse de sănătate mintală să fie puse la dispoziția copiilor și adolescenților în această perioadă în care e cea mai mare nevoie de ele.

Recomandări

Cine a ucis-o pe Geanina? Singurul suspect din anchetă, un profesor de istorie, a fost achitat definitiv, din lipsă de probe

Trebuie investit mai mult în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților

„Cu mult înaintea pandemiei, sistemul de sănătate mintală pentru copii și tineri era copleșit, îi lipseau resurse”, crede Racine. „O dublare a provocărilor de sănătate mintală probabil ar colapsa acest sistem – dacă nu se cresc substanțial și resursele investite”.

Madigan e de acord și adaugă: 

Dacă vrem să abordăm efectele pandemiei asupra sănătății, din cauza stresului cronic experimentat de cei tineri, trebuie să prioritizăm încă de-acum planurile de recuperare. Nu când se termină pandemia, ci imediat. Pentru că încă de-acum sunt copiii în criză.

Dr. Sheri Madigan, co-autor al lucrării:

Urmărește-ne pe Google News