ComenteazăAceste vestigii constă într-o clădire de 120 de metri pătraţi, susţinută de coloane şi ornată cu mozaicuri cu desene geometrice şi fresce. Ruinele datează din secolul I, între anii 50 a.Hr şi 100 p.Hr.
Aceasta este a şaptea sinagogă din acea perioadă descoperită în lume. Ea a fost adusă la lumina zilei la Migdal, în Galileea, în urma unor săpături de urgenţă pe malul nord-vestic al lacului Tiberiada, pe locul fostului oraş Magdala.
„Nu este exclus ca Iisus să fi predicat în această sinagogă, Magdala fiind un important oraş evreiesc în acea perioadă”, a declarat responsabilul săpăturilor, d-na Dina Abshalom-Gorni.
Clădirea adăposteşte o stelă pe care este gravată o reproducere foarte rară şi în stare bună a „menorahului” (sfeşnicul sfânt cu şapte braţe- n.r) Templului din Ierusalim, distrus de romani în anul 70.