Sindicatele împotriva lui Macron. O bătălie existențială pentru reforma pensiilor în Franța

Miza grevei naționale care a fost declanșată joi în Franța este uriașă.

Pe de o parte, este vorba despre o ambițioasă reformă a pensiilor, necesară în condițiile îmbătrânirii populației franceze și a costurilor mari pe care le presupune sistemul, măsură care a mai fost încercată în trecut, dar a eșuat din cauza opoziției înverșunate a cetățenilor.

Pe de altă parte, vorbim despre eterna confruntare franceză dintre stat și sindicate.

Sindicatele doresc să își mențină statutul puternic, parțial subminat de înfrângerile suferite în trecut, dar și de succesul vestelor galbene, care în timpul protestelor s-au delimitat de puternicele structuri ale angajaților

În același timp, Macron are neapărată nevoie de o victorie majoră în timpul mandatului, una care să îi confirme pretenția de reformator și care să îi ridice puțin cota de popularitate.

Reforma pensiilor, până la urmă, a fost una dintre promisiunile cheie ale președintelui, în campania electorală.

Este o bătălie existențială, așa cum notează Politico. Și este complicată.

Un sondaj recent citat de BBC News arată că 75% dintre francezi cred că reforma pensiilor este necesară, dar că doar unul din trei cetățeni consideră că guvernul actual o poate implementa.

Recomandări

Ștefan Mandachi regretă că l-a susținut, l-a promovat pe TikTok și l-a votat pe Călin Georgescu: „Nu am verificat” | VIDEO

Prin urmare, un alt sondaj spune că 69% dintre cetățeni sprijină greva. Cel puțin în această fază.

Interesant este că protestele au început într-un moment în care proiectul de reformă se află în faza de consultări și va mai suferi fără îndoială modificări, urmând a fi dezbătut în parlament abia în 2020.

Ce dorește Macron? Un sistem ”echitabil” și cu costuri mai mici

Franța are în prezent 42 de scheme diferite de pensionare, multe preferențiale, iar Macron vrea să creeze o singură schemă universală, care generează puncte pentru fiecare zi lucrată.

Reforma ar trebui să rezolve măcar parțial problema îmbătrânirii populației, dar și pe cea a costurilor. În prezent, costurile totale ale sistemului de pensii reprezintă 14% din PIB-ul francez.

Spania sau Polonia alocă 11%, Germania în jur de 10%, în vreme ce Marea Britanie doar puțin peste 6%, potrivit OECD.

Pensia minimă ar urma să fie de 1.000 de euro pentru toți angajații. În pezent, notează guvernul, pensia minimă pentru agricultori este de 900 de euro, iar angajații din privat primesc cel puțin 973 de euro.

Vârsta de pensionare este în creștere

Și vârsta de pensionare va fi modificată. Vârsta la care francezul mediu se poate retrage din câmpul muncii în acest moment este de 62 de ani, cu diverse excepții. A crescut în ultimul deceniu de la 60, dar tot este una dintre cele mai mici din statele OECD.

Recomandări

Proteste în marile orașe ale țării, împotriva lui Călin Georgescu: „Tinerii vă strigă în cor, nu votați un dictator”| VIDEO

Prin urmare, potrivit proiectului guvernului, angajații care se vor retrage din muncă înainte de 64 de ani ar putea primi o pensie mai mică. Mai exact, cu 5% mai mică în cazul celor care se retrag la 63 de ani.

Mai toate sindicatele, inclusiv cele dispuse la negocieri cu guvernul, se opun creșterii vârstei de pensionare.

Iar unii comentatori observă că argumentul guvernului, potrivit căruia speranța de viață a crescut semnificativ și continuă să crească, este doar parțial corect.

Chiar statisticile arată că speranța de viață a unui manager, spre exemplu, este cu 6-7 ani mai mare decât cea a unui muncitor.

Ce spun angajații nemulțumiți

Crearea unui sistem universal ar anula practic schemele mai avantajoase de care se bucură mulți angajați, de la marinari la mecanici de trenuri sau avocați.

Mulți angajați sunt însă nemulțumiți deoarece guvernul schimbă regulile ”în timpul jocului”, anulând beneficiile pe care au fost anunțați că le primesc atunci când au semnat contractele.

Lucrătorii din transporturi, spre exemplu, spun că posibilitatea de a se retrage mai devreme din muncă compensa salariile mai mici și orele lungi petrecute la muncă, inclusiv de sărbători.

Recomandări

Călin Georgescu reacționează la valul de proteste declanșate împotriva lui: „Sunt tată de băieţi, am trei băieţi, suntem o familie puternică, unită” | VIDEO

În aceeași notă, un mecanic de tren din Toulouse, citat de France Info, a explicat că adoptarea reformei l-ar putea determina să își schimbe locul de muncă.

”Am început în 2001 cu un contract care îmi permitea să mă pensionez la 50 de ani. Dar schimbările ulterioare au ridicat vârsta de pensionare la 52 de ani și jumătate, și de fapt ar fi vorba despre 57 de ani și jumătate dacă aș vrea o pensie întreagă. Acum, vor să ne facă să lucrăm chiar mai mult”, a declarat Cyril Romero.

Urmărește-ne pe Google News