ComenteazăFemeia a lucrat mai bine de 20 de ani ca inginer la minele din zona orașului Brad, acolo unde se găsesc cele mai bogate zăcăminte aurifere din ţară, dar a rămas fără loc de muncă în 2006.
După alți câțiva ani în care a fost ghid la Muzeul Aurului din Brad, a avut șansa, după ce Primăria comunei Buceş a primit finanţare europeană pentru un proiect denumit „Casa cutătorului de aur”, să devină singurul căutător autorizat de aur aluvionar, notează Ziarul Hunedoreanului.
Ultimul căutător de aur aluvionar autorizat a fost până în urmă cu câţiva ani Ioan Catalina, ajuns la vârsta de 82 de ani, iar Georgeta Dulgheru a învăţat meşteşugul scoaterii aurului de la fostul miner. Acum, femeia le arată turiştilor cum găseau localnicii firicelele de aur în albia râurilor.
„Mi-am luat în mâini soarta şi am început demersurile pentru obţinerea acestei autorizaţii încă din anul 2015, iar recent am reuşit să o obţin. Cei de la ANRM mi-au spus că nu mai este nimeni în ţară care deţine un astfel de permis de exploatare a aurului aluvionar, pe persoană fizică autorizată”, a spus Georgeta Dulgheru.
Autorizaţia de exploatare este valabilă pentru un an, putând fi prelungită. Cu ea, geologul poate lucra într-un perimetru autorizat, însă pe lângă permis, pentru a-şi desfăşura activitatea a avut nevoie şi de alte documente: autoriaţii de mediu, de la primărie şi de la Apele Române. De asemenea, din aurul obţinut, o cantitate infimă, trebuie să plătească o redevenţă de şase la sută statului român. Locul ales de Georgeta Dulgheru pentru extragerea aurului aluvionar este un pârâu de pe Valea Maliţa, la graniţa dintre judeţele Hunedoara şi Alba. Apele traversează un fost areal minier, cu multe galerii vechi de mină şi halde de steril, care conţin aur.
Cea mai importantă unealtă a căutătoareei de aur aluvionar este şaitrocul, un instrument simplu a cărei folosinţă datează de peste 2.000 de ani. Puţini localnici au mai păstrat şaitroace vechi din primele decenii ale secolului XX, când familiile de mineri aveau dreptul să caute aurul în aluviuni, iar unele deţineau propriile galerii miniere. Cu ajutorul şaitrocului, Georgeta cerne mâlul de pe fundul râului, iar firicelele de aur fiind mai grele, rămân pe şenţuleţul uneltei, precizează sursa citată.
„Activitatea este, deocamdată, doar una demonstrativă, pentru turiştii care ajung în zonă şi vor să afle cu ce se ocupau strămoşii noştri în aceste locuri bogate în aur”, spune Georgeta Dulgheru.
Sursa foto: zhd.ro
Citește și:VIDEO EXCLUSIV/ Viața fabuloasă a celui mai bine cotat actor român la Hollywood! Marcel Iureș: “Am câștigat bani cântând la nunți”