5 comentariiDezvăluirea a lansat o dezbatere amplă la nivel național și a cauzat începerea mai multor anchete, determinând venirea la Timișoara a managerului global de resurse umane al Atos.
În postarea de pe blogul său, Doru Șupeală explică faptul că tânăra de 33 de ani din Timișoara, care s-a sinucis la sfârșitul lunii august 2024, „locuia singură şi era cunoscută, inclusiv în interiorul firmei, ca fiind depresivă şi a fost internată anterior pentru tratament în spitale de psihiatrie”.
„Cu o zi înainte de a-și curma viața, primise de la șefa ei un ultimatum: să vină cu un plan de îmbunătățire a performanței personale sau să își prezinte demisia până la finalul săptămânii. Adică fix a doua zi. Practic, i s-au dat 24 de ore (ultimele ei 24 de ore) pentru a schimba ceva care nu ținea de ea”, scrie Șupeală pe site-ul său.
Inițial, consultantul nu a dezvăluit numele companiei, dar ulterior, într-o emisiune la Prima News, Doru Șupeală a vorbit pe larg despre subiect, făcând public și numele angajatorului: Atos, un gigant din domeniul IT care are în România peste 2.500 de angajați, sediul central al filialei românești fiind la Timișoara.
Problemele apărute după pandemie
Contactat de Libertatea, Doru Șupeală a explicat, pe baza unor mărturii din interiorul companiei, contextul în care angajatei i s-ar fi cerut să își îmbunătățească performanțele. Potrivit expertului, în pandemie nevoia de oameni a Atos pentru diviziile de asistență clienți a crescut, iar „pentru că nu găsea suficient de mulți oameni în Timișoara și pentru că a descoperit munca la distanță”, compania a angajat „oameni foarte buni, tineri în general, cu studii universitare, care vorbeau limbi străine, din toate orașele României”.
„Au reușit să aducă în organizație oameni de bună calitate la un preț de angajare mai mic decât cel pe care l-ar fi plătit în Timișoara. După ce a trecut pandemia și nevoia de servicii digitale n-a mai fost atât de mare, compania s-a văzut în postura de a renunța la o parte din oameni”, explică Doru Șupeală.
Potrivit consultantului, problemele ar fi fost generate de modul în care este întocmit contractul de muncă. „Pentru că în firmă, în filiala din România, există un contract colectiv de muncă prin care li se dă oamenilor, la momentul disponibilizării, dreptul de a primi între 3 și 10 salarii, în funcție de numărul de ani pe care l-au petrecut în companie, managerii din România ai acestei companii s-au gândit că ar putea să facă o economie bugetului companiei, punând presiune pe angajați și construind tot felul de mijloace de tracasare și de absurdități regulamentare, astfel încât să-i facă pe oameni să plece singuri, să-și dea demisia, să renunțe la joburile lor fără a primi acele compensații”, a declarat Doru Șupeală pentru Libertatea.
„Compania nu îi încărca cu sarcini”
Fondator al Hacking Work, o platformă dedicată pieței muncii din România, Doru Șupeală spune că pe acest fond oameni care lucrau pentru Atos din Botoșani, Craiova, Brașov, Iași sau Suceava „au primit notificare cum că performanța lor este foarte proastă sau sub standardele companiei”, iar pentru a se recalifica trebuie să se prezinte la birou cinci zile pe săptămână.
„Este o cerință care, pentru oameni care nu locuiesc în Timișoara, este aberantă și care este împotriva oricărei logici, oricărui principiu de bun simț și inclusiv împotriva legii. Mai mult decât atât, pentru aceia de care voiau să scape, au inventat tot felul de evaluări neconforme, deși ele nu au avut niciun fel de argument tehnic. Da, firma nu avea de lucru și pentru că oamenii nu aveau de lucru erau ținuți pe bancă, adică nu erau folosiți și trebuia să fie plătiți fără ca ei să presteze vreun serviciu”, a mai declarat consultantul pentru Libertatea.
Doru Șupeală spune că oameni cărora compania nu le dădea de lucru au ajuns să fie evaluați ca fiind neperformanți. „S-a pus vina pe ei pentru faptul că nu lucrează, pentru că nu ar fi calificați. Dar, de fapt, compania nu îi încărca cu sarcini, nu le dădea de muncă. Fata asta care s-a sinucis a fost unul dintre acești oameni, care vreme de opt ani a lucrat pentru companie. Nu a primit până în momentul ăla niciun fel de evaluare negativă, nu a fost dat afară pentru incompetență, dar brusc a apărut pe lista neagră a celor de care voiau să scape și atunci au început să pună presiune pe ea”, mai spune Șupeală, care a scris în primăvara anului 2024 despre presiunile făcute din interior asupra unor angajați de la Atos.
„Rezultatele unei astfel de abordări sunt catastrofale”
Fondatorul Hacking Work este de părere că pe tânăra care s-a sinucis ar fi fost pusă presiune să demisioneze. „În ziua de joi a avut o întâlnire la sediul companiei și (n.r. – șefa ei directă) a urlat la ea de față cu alți colegi, cerându-i ca până mâine, până la sfârșitul săptămânii, care era a doua zi, să vină cu un plan de îmbunătățire sau să își dea demisia. Ce să îmbunătățești când tu, de fapt, nu ai nicio vină, când firma nu îți dă de lucru? Pentru că angajata avea antecedente de depresie, cu manifestări de nesiguranță în zona psihologică, a cedat și a doua zi s-a sinucis”, a mai spus Șupeală.
Doru Șupeală a explicat că prin dezvăluirile făcute a vrut să lanseze o dezbatere în societate despre drepturile angajaților și relația angajat-angajator.
„Mi se pare inadmisibil că așa ceva se întâmplă în România, într-un oraș ca Timișoara, într-o companie europeană de prestigiu. Este inacceptabil și cred că treaba asta trebuie discutată și sesizată, astfel încât oamenii să înțeleagă că nu e în regulă, că se întâmple treaba asta. Managerii care se află în multe poziții de decizie trebuie să înțeleagă că astfel de practici nu sunt nici legale, nici morale și nici producătoare de rezultate, iar top managerii, toți cei care decid, trebuie să înțeleagă că modul în care lucrează cu oamenii chiar în perioade dificile, când trebuie să renunțe la o parte dintre ei, trebuie să fie unul mult mai uman, mai serios, gândind pe termen lung”, a mai declarat Doru Șupeală pentru Libertatea.
Șupeală mai spune că dificultățile economice pe care le traversează acum unele companii vor trece și va fi din nou nevoie de oameni competenți. „Ce încredere mai pot să aibă oamenii în astfel de firme după ce află că s-au întâmplat astfel de lucruri? Ce fel de motivație mai rămâne în mintea și în sufletul celor care sunt în interiorul organizațiilor și au supraviețuit acestor concedieri? Oamenii nu vor sta cu atenția decât la a supraviețui și la a se proteja, nu la a face performanță, a aduce rezultate, a servi clienții și a face profit pentru companii. Rezultatele unei astfel de abordări sunt catastrofale pentru absolut toți cei implicați, nu doar pentru angajați”, a insistat Doru Șupeală.
„Nu e cazul să stabilim noi vinovații. Nu ăsta e scopul”
Autorul dezvăluirilor din interiorul Atos susține că discuția nu ar trebui să fie despre vinovăția pe care compania o are în cazul sinuciderii angajatei, ci despre modul de lucru din interiorul filialei din România a multinaționalei.
„Nu e treaba noastră să facem o anchetă și să vedem dacă compania este vinovată sau nu. Aici este vorba de a înțelege contextul și e vorba de o vinovăție morală. O companie trebuie să aibă grijă de angajați. O companie trebuie să-și evalueze corect oamenii pe criterii transparente și să le explice oamenilor atunci când apar situații de dificultate că firma se află în dificultate și să le propună, conform legii și conform contractelor colective de muncă, termeni de despărțire”, a mai declarat Doru Șupeală, potrivit căruia presiuni pentru demisie au fost făcute pe mai mulți angajați.
„Nu e cazul să stabilim noi vinovații. Nu ăsta este scopul publicării acestui articol (n.r. – despre sinuciderea tinerei de la Timișoara). Scopul publicării acestui articol este să înțelegem că astfel de practici sunt imorale și ilegale, că nu produc rezultate. Un scop secundar a fost să înțelegem cât de mare este anvergura acestui fenomen. Și este uriașă în România. Trebuie să înțelegem că aici este o problemă sistemică”, a mai spus Șupeală.
Nu toți angajații resimt presiune
Un angajat Atos consultat de Libertatea a declarat, sub protecția anonimatului, că în divizia din care face parte el presiunile superiorilor nu sunt resimțite. Dimpotrivă, a declarat bărbatul, inginer în cadrul firmei, compania ar continua să le ofere angajaților foarte multe beneficii, inclusiv asigurări medicale, ședințe de psihoterapie gratuite sau cursuri de perfecționare cu posibilitatea de certificare, care ar costa foarte mulți bani dacă ar fi plătite de către angajați.
„O organizație de felul acesta are foarte multe tipuri de profesii și roluri. Există posibilitatea ca nevoia de muncă să fie înregistrată doar pe anumite tipuri de roluri și profesii. Se poate ca pentru alți specialiști pe care compania îi are să fie cerere mai mare și atunci ei să nu resimtă acest fenomen, dar situațiile se pot schimba de la o lună la alta. Cererea de pe piața muncii este foarte dinamică și faptul că astăzi e foarte cerută profesia ta nu garantează niciun fel că situația asta se va păstra și peste un an sau doi ani sau trei ani sau peste două luni”, a mai declarat Șupeală, potrivit căruia „oamenii trebuie să înțeleagă că o organizație care acționează asupra unor angajați nu va avea niciun fel de reținere să acționeze abuziv și asupra lor atunci când situația din piață se schimbă și interesele companiei fac ca atitudinea organizației să se schimbe”.
Pe de altă parte, spune Șupeală, există „insule de normalitate” în care managerii sunt responsabili și au grijă „să-și protejeze echipele de agresivitatea și absurditatea unora dintre deciziile de la top management”. Atunci, pentru unele echipe, pentru unii oameni din organizație, situația poate să arate mai roz. Mai e ceva. Organizația asta, dacă vă uitați la comentarii (n.r. – anonime), este profund viciată de obiceiuri de tip cumetrie, pile, relații de familie, tot felul de favoritisme care au un caracter nelegat de performanța profesională sau de gradul de calificare. Și e foarte posibil ca oamenii care au supraviețuit să fie prieteni, rude sau în alte tipuri de relații cu cei care iau deciziile”, a mai spus Doru Șupeală pentru Libertatea.
Consultantul în afaceri spune că abuzurile asupra angajaților pot fi evitate dacă angajații învață să își cunoască drepturile. „De cele mai multe ori oamenii nu apelează la soluția justiției pentru că nu au încredere în justiția din România. Din păcate, legile sunt depășite, iar instituțiile statului nu fac ceea ce ar trebui să facă.
Eu mă așteptam ca Inspectoratul Teritorial de Muncă să reacționeze la problemele de la Atos încă din lunile mai-iunie când oamenii au început să sesizeze și am scris primele articole pe tema asta. Nu știu să se fi întâmplat nimic în direcția asta și presupun că modul în care funcționarii români fac controalele este foarte superficial și de multe ori îmbunat de tot felul de favoruri pe care le primesc sau de tot felul de informații care se livrează și pe care le cred fără să le verifice”, a mai spus Șupeală, potrivit căruia angajații ar trebui chemați într-un spațiu în care să li se ofere siguranță psihologică pentru a vorbi.
Explicațiile sindicatului
După dezvăluirile făcute de Doru Șupeală, Inspecția Muncii s-a autosesizat, iar o echipă de inspectori a mers joi, 26 martie 2024, în control la Atos. Șefa ITM Timiș Ileana Mogoșanu a declarat că oficialilor companiei li s-au solicitat mai multe documente și este de așteptat ca cercetările să fie finalizate în cursul zilei de luni, 30 septembrie.
Florentin Iancu, președintele sindicatului IT la care sunt afiliați și angajații Atos de la Timișoara, a declarat pentru Libertatea că „imediat după evenimentul tragic care a avut loc acum aproximativ o lună a fost inițiat un dialog între societate și sindicat”. „Ulterior a fost demarată și o investigație acolo. Trebuie să așteptăm puțin până când această investigație va fi finalizată și să tragem concluziile care se impun”, a declarat Iancu.
Liderul de sindicat a mai spus că asupra angajaților „există o ușoară presiune”. „Este greu însă să concluzionăm în mod direct că există o practică anume cu privire la forțarea angajaților să-și dea demisia. Discutând de compania Atos, unde noi suntem sindicat reprezentativ, am tras mai multe semnale de alarmă de-a lungul timpului că există anumite probleme, că există anumite situații care nu sunt ok și că e nevoie să avem o atenție un pic mai mare în această relație de sus în jos”, a explicat Florentin Iancu.
Liderul de sindicat a spus că inspectorii de muncă au fost sesizați în momentul în care angajați din alte orașe au fost chemați la birou în Timișoara.
„Am considerat că sunt concedieri mascate. Obligându-te să vii la birou când tu nu locuiești în Timișoara, ești forțat să îți dai demisia. Nu pot să spun că există la ora asta o practică generală de a forța colegii să-și dea demisia în cadrul companiei Atos. La noi nu au ajuns semnale directe cu privire la o astfel de practică. Știm însă că sunt destul de mulți colegi care au rămas fără proiecte în ultima vreme și sigur, situațiile sunt tratate din punct de vedere managerial, din punct de vedere al relației de muncă, probabil diferit de la echipă la echipă, de la departament la department sigur că poate să conducă la o anumită presiune”, a mai declarat Florentin Iancu pentru Libertatea.
Șef global al Atos, venit de urgență în România
Libertatea a transmis companiei Atos o solicitare pentru un punct de vedere, dar până la publicarea articolului nu a fost transmis un răspuns.
Doru Șupeală, cel care a făcut public cazul de la Timișoara, a prezentat un e-mail în care șeful global al departamentului de Resurse Umane al Atos, Paul Peterson, susține că are loc anchetă internă detaliată, dar și o evaluare externă a situației de la Timișoara. „Atos nu tolerează nicio formă de discriminare, hărțuire sau violență la locul de muncă”, a transmis, potrivit lui Doru Șupeală, șeful departamentului de HR al gigantului IT.
Surse din interiorul companiei au declarat că, pe fondul crizei de la Timișoara, șeful global al departamentului de HR al Atos a venit în România, iar vineri, 27 septembrie, de la ora 12.00, a convocat o ședință cu toți angajații companiei. În cursul zilei de vineri, este de așteptat ca Peterson și conducerea din România a companiei să facă declarații de presă pe subiect.
Atos, un gigant cu 95.000 de angajați în 69 de țări
Potrivit propriei prezentări, Atos este un gigant IT care are 95.000 de angajați în 69 de țări și afaceri de peste 11 miliarde de euro. Compania este specializată în securitate cibernetică, având contracte inclusiv cu NATO. Într-un proiect de securitate cibernetică al NATO a lucrat chiar o echipă din Timișoara. De la începutul anului, cotația acțiunilor Atos a scăzut puternic. Potrivit News.ro, în cursul lunii iulie 2024, compania franceză a ajuns la un acord cu un grup de bănci şi deţinători de obligaţiuni cu privire la condiţiile de restructurare a datoriilor.
*Telverde Antisuicid: Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între orele 19.00 și 7.00, la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau oricând prin e-mail la sos@antisuicid.ro.
*Helpline DepreHUB: Pentru sprijin și prim ajutor psihologic puteți contacta hubul antidepresie, primul de acest fel din România, la numărul de telefon 037 445 6420 (apelabil gratuit la nivel național din orice rețea). Linia este deschisă nonstop. În cazul în care simțiți că sinuciderea este iminentă, apelați de urgență 112.