ComenteazăMohammed al-Bashir, în vârstă de 40 sau 41 de ani, a anunțat el însuși, marți, că a fost numit prim-ministru în guvernul de tranziție până la data de 1 martie 2025.
Apropiat de liderul coaliției de rebeli care l-a înlăturat de la putere pe dictatorul Bashar al-Assad, al-Bashir a condus în ultimele 11 luni așa-numitul guvern de salvare a Siriei, proclamat în provincia Idlib.
Liderul rebelilor, Ahmed Hussein al-Shara, cunoscut până recent cu numele de război Abu Mohammad al-Julani, s-a întâlnit luni seara cu fostul prim-ministru Mohammad Ghazi al-Jalali în scopul preluării puterii. Întâlnirea, organizată într-un hotel din Damasc, a avut loc în prezența lui Mohammed al-Bashir.
Qatarul a anunțat anterior că a stabilit „un canal de comunicare” cu principala grupare a rebelilor, Hayʼat Tahrir al-Sham (HTS), condusă de Ahmed Hussein al-Shara. Emiratul din Golf a susținut răscoala împotriva lui Bashar al-Assad și s-a erijat printre vocile critice la adresa la adresa regimului acestuia.
Biografia lui Mohammed al-Bashir
Inginer specializat în comunicații, Mohammed al-Bashir a lucrat inițial la construcția unei instalații de gaze afiliate Syrian Gas Company. Odată cu izbucnirea războiului civil din Siria, s-a angajat ca director la Institutul de Educație Al Amal.
Specializat între timp în legislația islamică sharia, cu o diplomă în domeniu la Universitatea din Idlib, și în administrație publică, Mohammed al-Bashir a deținut funcția de ministru al dezvoltării și afacerilor umanitare în cabinetul lui Ali Keda din cadrul guvernului de salvare a Siriei.
A ocupat acest post timp de doi ani, până în ianuarie 2024, când a fost ales prim-ministru al guvernului de salvare a Siriei cu un program axat pe digitalizarea serviciilor guvernamentale. Ca prim-ministru în Idlib, a scăzut taxele pe imobile și a relaxat reglementările de planificare urbană.
Mohammed al-Bashir se confruntă de-acum cu provocarea de a scoate la liman faza de tranziție a Siriei, abordând atât instabilitatea politică, cât și reconstrucția regiunilor devastate de război.
La sfârșitul lunii noiembrie, imediat după declanșarea ofensivei rebelilor, al-Bashir a anunțat într-o conferință de presă că această acțiunie constituie un răspuns la atacurile comise împotriva civililor de către regimul de la Damasc.
După cucerirea orașului Alep, el s-a deplasat acolo pentru a supraveghea deschiderea birourilor guvernamentale și i-a lăudat public pe angajații care au rămas să-și îndeplinească sarcinile de serviciu.
ONU cere o tranziție incluzivă
ONU a inițiat deja contacte cu HTS, dar manifestă atât optimism, cât și prudentă în privința situației din Siria. „După cum știți, Rezoluția 2254 a Consiliului de Securitate consideră HTS o organizație teroristă. Dar trebuie să ne uităm la fapte. Iar faptele arată că HTS – dar și alte grupări armate – au transmis mesaje pozitive sirienilor. Și, sincer, am văzut-o și pe teren”, a declarat emisarul special al ONU pentru Siria, Geir Pedersen.
Geir Pedersen a remarcat că Ahmed Hussein al-Shara a menționat el însuși într-un interviu acordat pentru CNN că „discută asupra posibilității dezmembrării HTS”, care a apărut sub conducerea rețelei teroriste al-Qaeda, dar de care s-a desprins între timp.
„Dacă tranziția va fi cu adevărat incluzivă și va integra toate comunitățile, atunci va exista o posibilitate reală de a vedea o nouă Sirie. Și, în acest caz, cred că comunitatea internațională va putea reevalua HTS, dacă va rămâne sau nu o organizație teroristă”, a continuat emisarul ONU.
„Trebuie să vedem că ceea ce spun ei este implementat pe teren, iar cel mai important test va fi modul în care vor fi organizate și implementate acordurile de tranziție de la Damasc. Dacă vom uni diferitele partide și comunități siriene, atunci vom asista cu adevărat la un nou început pentru Siria” și „am putea apoi să luăm în considerare ridicarea sancțiunilor”, a precizat Geir Pedersen.
Riscurile nu sunt excluse, cum ar fi ca grupările rebele să înceapă să se războiască între ele. „Siria se află astăzi la o răscruce de drumuri, cu oportunități mari, dar și cu riscuri grave”, a conchis emisarul special al ONU.