De unde vine captagon, drogul care a pătruns și în România

În vara lui 2015, un om de afaceri din provincia siriană Latakia a fost contactat de un oficial din domeniul securității, care îi cerea o favoare. Oficialul voia ca afaceristul, un importator de medicamente, să îi facă rost de o cantitate mare de fenitilină, din străinătate. Regimul de la Damasc, i-a spus oficialul, este gata să cumpere tot.

După o scurtă căutare pe internet, omul de afaceri a luat o decizie. Și-a trimis soția și copiii în exil, apoi și-a părăsit și el casa, pentru un nou început.

„Știu ce îmi cereau să fac”, spune el acum din casa din Paris, unde locuiește. „Voiau principalul ingredient al unui drog numit captagon, iar asta e o afacere murdară”, a explicat el.

Alți oameni de afaceri din nordul Siriei nu i-au împărtășit rezervele însă. Producția de captagon într-o regiune controlată strict de regim a devenit recent una dintre puținele afaceri de succes din Siria.

De fapt, scrie The Guardian, a crescut așa de mult încât ar putea începe să rivalizeze cu PIB-ul țării devastate de război, care în 2021 este estimat la 27 de miliarde de dolari.

O concluzie tot mai clară pare să fie aceea că atât Siria, cât și Libanul – de unde oficialii saudiți au interceptat un transport de captagon ascuns în rodii – se transformă încet în narco-state.

Recomandări

Carisma în țara lui Guță și Borcea: cazul Marcel

Înainte de interceptarea transportului de captagon din aprilie, care a determinat Arabia Saudită să suspende toate importurile agricole din Liban, cel puțin alte 15 livrări de droguri fuseseră interceptate în Orientul Mijlociu și Europa în ultimii doi ani.

Șase oficiali din poliție și din serviciile de informații din Orientul Mijlociu și Europa au declarat pentru The Guardian că toate plecaseră din Siria sau de dincolo de graniță, din Liban, unde o rețea de oameni protejați – clanuri, lideri ale milițiilor și politicieni – au format carteluri care produc și distribuie cantități uriașe de droguri.

„Sunt oameni foarte periculoși. Nu se tem de nimeni și nu se ascund”, a precizat un oficial din Beirut.

Un medicament interzis

Captagon a fost la origine denumirea comercială a unui medicament psihoactiv produs în anii 60, care conținea fenitilina ca ingredient activ. Captagon era prescris ca tratament pentru tulburarea hiperkinetică cu deficit de atenție (ADHD), narcolepsie și ca stimulent al sistemului nervos central. Fenitilina este metabolizată ca amfetamină și teofilină – un stimulent înrudit cu cafeina.

Medicamentul a fost între timp interzis. Un stimulent cu proprietăți adictive, el este acum folosit în mod recreațional în Orientul Mijlociu, fiind numit câteodată „cocaina săracului”.

Recomandări

Sondaj INSCOP la comanda Libertatea – Alegeri prezidențiale: Ce cred românii despre dezbaterile electorale

Este, de asemenea, folosit de grupările armate în situații de luptă, deoarece se consideră că are capacitatea de a spori curajul și de a atenua frica.

Granița dintre cele două țări este aproape inexistentă în prezent, o zonă fără legi, unde traficanții acționează cu complicitatea oficialilor din ambele părți.

Traficanții transportă precursorii și produsul finit, fie că e captagon sau hașiș, pe o rută care o ia pe valea Bekaa, din Liban, prin orașul sirian Qusayr și apoi prin inima regiunii alawite, inima teritoriului controlat de regimul lui Bashar al-Assad, spre porturile Latakia și Tartus.

Latakia, în mod deosebit, este un motiv de preocupare pentru oficialii europeni și americani. Un văr al liderului Bashar al-Assad, Samer, este o figură foarte influentă în port.

Potrivit comerciantului plecat în exil și a altor trei oameni de afaceri din Latakia, oricine vrea să își desfășoare activitatea acolo, trebuie să plătească o parte din profituri pentru a avea acces la rețele și la protecție.

Asta nu înseamnă însă că livrările de droguri ar fi cumva blocate la sursă.

Droguri plecate din Latakia, interceptate în România

În ultimii doi ani, mai multe transporturi care au plecat din Siria au fost interceptate în diverse colțuri ale lumii.

Recomandări

Ce s-a ales de afaceristul Jenică Ioniță, fost partener cu Dragoș Băsescu și omul oligarhului rus Oleg Deripaska în România. Execută 14 ani de pușcărie în China

Acestea au inclus un transport de cinci tone de pastile de captagon găsite în Grecia în iulie 2019, alte două transporturi găsite în Dubai în următoarele luni și patru tone de hașiș găsite în portul egiptean Port Said în aprilie 2020.

Au existat livrări de captagon și către Arabia Saudită, ascunse în cutii de ceai, dar și către România, Iordania, Bahrain și Turcia.

În România, autoritățile au anunțat în septembrie 2020 cea mai mare captură de captagon și hașiș din istoria Poliției Române, cu stupefiante în valoare de 60 de milioane de euro. Era vorba despre aproape 1.500 de kilograme de hașiș și 751 de kilograme de pastile de captagon, care plecaseră chiar din Portul Latakia, prin Turcia.

Marfa de acoperire era săpun organic cu o densitate foarte mare, care avea menirea de a masca drogurile ce se aflau între cutiile de carton ce conțineau săpun.

Cel mai mare transport a fost interceptat însă în portul italian Salerno și avea pastile în valoare de mai bine de un miliard de euro.

Pastilele erau ascunse în suluri de hârtie trimise de o fabrică din Alep, iar oficialii de la Roma au dat inițial vina pe Statul Islamic.

În decembrie însă, vina a fost atribuită puternicei grupări Hezbollah. Partidul a negat orice implicare și spune că nu are vreo treabă cu traficul internațional de captagon.

Epicentrul global al producției de captagon

Un raport dat publicității recent de Centrul pentru Analiză și Cercetare Operațională a subliniat rolul pe care traficul cu hașiș și captagon îl joacă în Siria, unde economia a fost sufocată de un deceniu de conflict, și în Liban, unde corupția sifonează miliarde de dolari.

„Siria este un narco-stat, cu două droguri care ridică preocupări: hașiș și captagon”, spune raportul.

„Siria este epicentrul global al producției de captagon, care este acum mai industrializată, mai adaptată și mai sofisticată din punct de vedere tehnic decât oricând”, spune raportul.

„În 2020, exporturile de captagon din Siria au atins o valoare de piață de 3,46 de miliarde de dolari. Deși traficul de captagon era odinioară una dintre sursele de finanțare ale grupărilor armate antistatale, consolidarea controlului teritorial a permis regimului al-Assad și aliaților săi regionali să își cimenteze rolul de principali beneficiari ai traficului de droguri din Siria”, concluzionează raportul.

La câteva luni după ce comerciantul din Latakia a fugit din Siria, un vizitator a sosit în Liban din Arabia Saudită, la bordul unui avion privat. Este vorba despre prințul Abdulmohsen bin Abdulaziz al-Saud, un membru al familiei regale.

La plecarea spre casă, în octombrie 2015, acesta a fost arestat, după ce anchetatorii ar fi găsit în bagaje două tone de pastile de captagon.

Timp de patru ani, el a rămas într-o cameră deasupra unei secții de poliție din Beirut, unde a beneficat de condiții speciale, în timp ce negocierile pentru eliberarea lui au continuat.

„Totul i-a fost înscenat de Hezbollah”, a declarat un oficial libanez al serviciilor de informații.

„A intrat direct într-o capcană și (oficialilor de la Riad) le-a luat foarte mult timp să îl elibereze, deoarece oamenii căutau prețul corect pentru el. Statul nu a fost implicat. Oamenii potriviți au fost plătiți și el a plecat acasă în 2019. Captagon poate rezolva lucrurile”, a explicat oficialul, pentru The Guardian.

Urmărește-ne pe Google News