Județul Prahova a fost marți sub cod portocaliu de vreme rea. Aici, ruperea de nori a însemnat căderi de grindină într-o zonă cu tradiţie în domeniul viticol. Peste 1.000 de hectare de viță-de-vie, dar şi culturile de porumb și de rapiţă din imediata vecinătate au fost afectate de bucăţile de gheaţă.
Fermierii din zonă calculează şi la această oră pagubele, în contextul în care mulţi nu ar fi avut culturile asigurate.
Pagubele sunt mult mai mari, pentru că eu în continuare trebuie să întreţin via, iar la toamnă nu obţin nimic. Soiurile mai aromatice, care pleacă mai repede în vegetaţie, sunt compromise 100%. Via, de obicei, nu prea se asigură, că avem încredere în sistemul antigrindină
Adrian Mocanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Prahova
Podgoriile şi culturile agricole din judeţul Prahova sunt deservite de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care face parte dintr-un sistem naţional implementat în România începând cu anii 2000.
Milioane de euro au fost investite anual pentru extinderea ariei de acoperire. Anul trecut, sistemul însemna 60 de puncte de lansare a rachetelor antigrindină, care acoperă 860.000 de hectare la nivel național.
În 2018, pentru ca sistemul să funcţioneze, statul a cheltuit aproape 18 milioane de euro.
În total, 1.327 de rachete au fost lansate în văzduh.
„Anul trecut, în primăvară, au tras la fiecare norişor, de nu ne-a mai plouat două luni. Am făcut memoriu la minister să ne explice câte s-au tras, unde s-au tras. Nu ne-a băgat nimeni în seamă, nu ne-au comunicat nimic. Acum nu ştiu, nu s-a mai auzit. Eu tind să cred că nu s-au tras. Sau dacă s-au tras, s-au tras foarte puţine”, continuă fermierul.
Grindina căzută în judeţul Prahova nu a afectat doar podgoriile, ci şi restul culturilor agricole.
A fost sau n-a fost racheta?
Dezastrul din teren a ajuns şi pe masa Guvernului ca parte a unui ping-pong la nivel de declaraţii.
Ministrul mediului, Graţiela Gavrilescu, l-a acuzat pe ministrul Agriculturii că în zonă nu s-au tras rachete antigrindină şi a cerut demiterea celor responsabili.
Petre Daea a declarat ulterior că în ziua urgiei au fost lansate în zonă 16 rachete, dar că sistemul funcţionează până la 8.000 de metri în condiţiile în care gridinina s-ar fi format la peste 11.000 de metri altitudine.
Afirmaţia este contrazisă însă de cei din zonă.
Dacă erau norii mai sus, grindina era mai mare. Acum a venit mică, cât unghia, extrem de deasă. Nu suntem proşti nici noi, că ne uităm la cer de-o viaţă întreagă. Cu cât pică de mai sus, cu atât creşte bucata de gheaţă, mai spune preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Prahova.
Generalul „Grindină”
În Prahova, sunt opt lansatoare gestionate de Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor, o instituţie care răspunde de domeniul intervenţiilor în atmosferă.
Teoretic instituţia este în curtea Ministerului Agriculturii, practic sistemul este gestionat de Electromecanica Ploiești S.A., fabrica producătoare de rachete care sparg norii şi care este deţinută, la rându-i, de ROMARM.
Gheorghe Căunei, directorul general al Autorităţii pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor
La butoanele spargerilor de nori se află un general în rezervă, care ocupă acestă funcţie de aproape 10 ani.
Gheorghe Căunei este directorul general al Administaţiei, iar presa a relatat în trecut despre averea sa impresionată. Apartamente, case și conturi cu sute de mii de lei apar în ultima sa declaraţia de avere.
La toate acestea se adaugă şi salariul de director al Sistemului Naţional Antigrindină de aproape 5.500 de lei pe lună.
Gheorghe Căunei a vorbit public pe marginea situaţiei din Prahova, la două zile după dezastru, într-o intervenţie la Digi24.
El a explicat că norii care au adus grindina s-au format într-o zonă neacoperită de sistem şi că în viitor este nevoie de intervenţia aviaţiei, din cauză că rachetele nu pot depăşi anumite înălţimi, reglementate prin protocoale de siguranţă aeronautică.
Rachete suficiente, buget pe măsură
În depozitele Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova sunt, în prezent, peste 300 de rachete.
16 au fost lansate în ziua urgiei, între 15.45 şi 17.05, au transmis, într-un răspuns pentru Libertatea, reprezentanţii Ministerului Agriculturii.
La un cost mediu de aproximativ 1.300 de euro per rachetă, asta înseamnă că Administraţia a cheltuit cu cele 16 trageri, care ar fi trebuit să alunge grindina, peste 20.000 de euro.
Asta în condiţiile în care bugetul pe 2019 al instituţiei este de aproape 25 de milioane de euro.