Comentează„Cel mai eficient mod pentru a combate răspândirea fake news este să previi finanțarea ei”, spune Mohamed Suliman.
Fac profit din reclame
Fake news-urile sunt consecința cea mai semnificativă a dezvoltării internetului. Iar dincolo de motivele din spatele creatorilor de știri false, fie ele politice sau de amuzament, factorul economic implicat nu trebuie ignorat, scrie cercetătorul din SUA în editorialul său.
Două exemple pe care le oferă Suliman ilustrează cel mai bine cum funcționează schema de promovare și finanțare a dezinformărilor și știrilor false.
La alegerile din SUA din 2016, în timpul campaniei electorale, câțiva tineri dintr-un orășel au inventat povești care promovau, într-un fel sau altul, temele de campanie ale lui Donald Trump. Ei au combinat dezinformări cu informații reale pentru a da mai multă veridicitate poveștilor. Le-au publicat apoi pe mai multe site-uri și au generat trafic distribuindu-le pe rețelele sociale. Pe măsură ce traficul a crescut, poveștile au atras publicitate de la companii, generând profit.
La fel s-a întâmplat și anul acesta, imediat după ce Rusia a invadat Ucraina. Tineri americani au creat conturi false de Instagram pe care au distribuit filmări și fotografii ilustrând evenimente în desfășurare. Dându-se drept jurnaliști pe teren, au atras milioane de urmăritori și au profitat de pe urma reclamelor plasate pe paginile lor de Instagram, înainte ca acestea să fie închise.
Cine e în spatele rețelei de răspândire a dezinformării
„Astea nu sunt incidente izolate. Oportunitatea de a face profit din înșelătorie stă la baza unei uriașe piețe de fake news”, spune Suliman.
Prin serviciile lor de publicitate care plasează reclame pe conținuturile care fac trafic online din dezinformări, companii ca Twitter, Facebook și Google devin ele însele facilitatori de fake news.
Rețelele sociale nu sunt singurele care fac parte din această rețea, punctează Mohamed Suliman. Lor li se adaugă companiile care realizează software-urile și instrumentele digitale care ajută agențiile să analizeze piața publicitară.
Brandurile nu știu întotdeauna unde ajung reclamele la produsele lor, astfel că magazinele, companiile aeriene și alte firme mari ajung să finanțeze indirect aceste website-uri, atrage atenția Mohamed Suliman.
„Iar modul descentralizat în care funcționează această piață face ca aceste companii să nu suporte niciun fel de consecință pentru faptul că reclamele la produsele lor ajung pe astfel de site-uri care promovează dezinformarea”, mai spune cercetătorul.
Firmele de marketing și publicitate joacă și ele un rol în extinderea acestei rețele. Spre exemplu, anul trecut, o astfel de agenție s-a oferit să plătească influenceri și Youtuberi ca să răspândească informații false despre COVID-19 și despre vaccinul împotriva acestei boli, potrivit BBC. Planul ei a eșuat, pentru că aceștia au ieșit public să vorbească despre asta.
Blocarea publicității cu instrumentele web nu e întotdeauna o soluție
Nu e clar cât de mult se întinde rețeaua de finanțare a dezinformării, spune Suliman. O analiză realizată de NewsGuard, o platformă creată de jurnaliști care evaluează credibilitatea site-urilor de știri, estimează că cei care publică informații false câștigă anual undeva la 2,6 miliarde de dolari de la marile branduri prin companiile de publicitate.
Ad blocker-ele, care sunt instrumente de blocare a anunțurilor publicitare de pe site-urile pe care intră o persoană și care pot fi activate din browser, pot limita numărul de persoane care văd o reclamă inserată într-un articol de fake news. Însă utilizarea acestor instrumente poate afecta și site-urile credibile de știri care se bazează pe finanțarea din publicitate, atrage atenția Suliman.
În 2019, Revcontent, o companie-lider în marketingul online, a anunțat că va demonetiza conținutul semnalat ca fake news de către două organizații internaționale care fac fact-checking.
„Genul acesta de acțiuni ar avea un mai mare impact dacă ar fi adoptat de mai multe companii mari de marketing”, spune Mohamed Suliman.
O taxă pentru platformele care fac profit din publicarea știrilor false
O altă soluție viabilă pe care o vede cercetătorul este expunerea companiilor care finanțează, direct sau indirect, site-urile care fac fake news. ONG-ul Check My Ads a făcut asta la începutul acestui an, când a semnalizat Google asupra site-ului bongino.com, al fostului prezentator TV și politician Dan Bongino, care răspândea pe canalul său de YouTube informații false despre COVID-19. Site-ul a fost scos de pe lista de produse de advertising ale Google, adică nu mai era promovat în reclame.
Suliman mai spune că toate astea reprezintă un argument foarte bun pentru implementarea de către guverne a unei taxe pentru platformele care generează dezinformări și fake news. Cu toate astea, afirmă cercetătorul, este un plan dificil de pus în practică fără o definiție foarte clară a conținutul vizat. În plus, Codul Civil american, care înlătură răspunderea platformelor online pentru conținutul publicat de țerți, complică și el situația.
„Piața de fake news depinde de câștigul de bani în schimbul atenției online. E nevoie de resetarea acestei ecuații printr-o strategie eficientă. În timp ce guvernele vin cu măsuri legale prin care să-i tragă la răspundere pe creatorii de fake news, oamenii de rând trebuie să-și asume și ei responsabilitatea pentru rolul lor în răspândirea informațiilor false. Din acest punct de vedere, cea mai bună metodă de a determina companiile și influencerii să fie mai implicați și mai responsabili pentru conținutul pe care-l promovează este să nu mai cumpărăm ceea ce vând ei”, conchide Mohamed Suliman.