ComenteazăGuvernul și-a bazat decizia de a adopta rectificarea bugetară, în lipsa avizului CSAT pe bugetele instituțiilor din sistemul de securitate națională pe Decizia CCR nr. 455/2018 referitoare la admiterea obiecției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și sistemelor informatice.
CCR precizează că lipsa avizului autorităților publice implicate nu conduce în mod automat la neconstituționalitatea legii asupra căreia acesta nu a fost dat, întrucât ceea ce prevalează constă în obligația Guvernului de a-l solicita.
„Împrejurarea că autoritatea care trebuie să emită un astfel de aviz, deși i s-a solicitat, nu și-a îndeplinit această atribuție „constituie o înțelegere greșită a rolului său legal și constituțional, fără a fi însă afectată constituționalitatea legii asupra căreia nu a fost dat avizul”, mai spun judecătorii CCR.
Zegrean: „Dacă legea spune că se cere avizul CSAT, este corect să ne mai punem întrebarea dacă e nevoie sau nu de el?”
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean consideră că avizul CSAT pe rectificarea bugetară este obligatoriu.
„Dacă legea spune că se cere avizul CSAT, este corect să ne mai punem întrebarea dacă e nevoie de el sau nu? A fost o situație în care Curtea a spus că este obligatoriu să se ceară avizul, dar dacă îl ceri este obligatoriu să și aștepți să îți fie dat, fie că e albă sau neagră, că e da sau nu”, a spus Zegrean.
Constituționalistul afirmă că decizia de miercuri din Guvern mai are o problemă de legalitate.
„Problema aici este alta, în mod normal nu ar putea să rectifice bugetul prin OUG, pentru că bugetul este adoptat prin lege și rectificarea lui ar trebui să se facă tot prin lege. Și aici este o problemă, pentru că în Constituție scrie în ce condiții pot fi adoptate ordonanțele de urgență și CCR are o practică vastă pe tema aceasta, când este justificată ordonanța și când nu este și în ce domenii poate fi dată”.
Ce poate face președintele, dacă Guvernul nu a ținut cont de avizul CSAT?
Augustin Zegrean spune că șeful statului nu poate face nimic, în acest conflict instituțional între Președinte și Guvern.
„Singurul care poate ataca la CCR această Ordonanță este Avocatul Poporului, Victor Ciorbea. În rest, numai dacă va fi un proces, cândva, și se va invoca un text din această Ordonanță, cealaltă parte va putea să invoce excepția de neconstituționalitate, dar va fi prea târziu, pentru că își va face efectele până atunci”, spune Zegrean.
Iohannis anunță blocaj instituțional între președinte și Guvern: „Un asemenea comportament nu poate rămâne nesancționat!”
Președintele a reacționat imediat la decizia Executivului. Spune că nu este prima dată când Guvernul și Prim-ministrul refuză dialogul instituțional cu Președintele României, preferând ca, în locul atribuțiilor constituționale și al cooperării loiale, să pună indicațiile primite de la conducerea de partid.
„Guvernul forțează limitele Constituției. Acest demers reprezintă o deraiere gravă de la principiul colaborării loiale pe care ar trebui să se întemeieze funcționarea democratică și eficientă a instituțiilor statului român. Decizia Prim-ministrului de a refuza dialogul instituțional pe o problemă urgentă și de importanță deosebită conduce astfel la un blocaj instituțional. Un asemenea comportament nu poate rămâne nesancționat. Ca atare, în vederea realizării rolului constituțional de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, Președintele României va uza de toate prerogativele pe care Legea fundamentală i le conferă”, a transmis șeful statului.
Președintele a solicitat public Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională pentru a verifica în ce măsură Ordonanța de urgență de rectificare a bugetului de stat pe anul 2018 îndeplinește exigențele constituționale de adoptare.
Invitația președintelui Klaus Iohannis pentru Guvern să vină la consultări, la Palatul Cotroceni, a fost refuzată de premierul Viorica Dăncilă, care pleacă într-o vizită externă, în Spania. În schimb, la discuții vor merge Eugen Teodorovici, ministrul de Finanțe și ministrul Justiției, Tudorel Toader.
CITEȘTE ȘI: