Orbital, această mutare nu s-ar fi putut întâmpla natural, ci a fost aproape sigur comandată în anii ’70, însă nu există nicio înregistrare sau document oficial referitor la cine a făcut acest lucru și din ce motiv. Mutarea neconvențională l-a adus însă acum în apropierea altor sateliți activi, creând riscul unor coliziuni.
Consultantul spațial dr. Stuart Eves a spus că satelitul, aflat într-o „fântână gravitațională”, se mișcă într-o manieră imprevizibilă și poate deveni un pericol pentru sateliții activi, iar din moment ce este „al nostru”, Marea Britanie este responsabilă pentru eventualele accidente.
Cercetări recente nu au găsit indicii despre controlul final al satelitului, dar se vorbește despre o posibilă influență americană. Deși britanicii operau Skynet-1A din centrul RAF Oakhanger, SUA ar fi putut prelua temporar controlul, mai ales în perioadele de întreținere tehnică, ceea ce ar putea explica mutarea.
În 1977, britanicii au pierdut contactul cu satelitul, care ar fi trebuit retras într-un „cimitir orbital” – o practică standard astăzi, dar neobișnuită în acea perioadă.
Ministerul Apărării din Marea Britanie monitorizează acum Skynet-1A și informează alți operatori de sateliți despre posibile apropieri periculoase pentru a preveni coliziuni.