Legătura dintre prețul berii și războiul din Ucraina. Cum a fost lovită Slovacia de un val de „fake news”, înaintea alegerilor de sâmbătă

Alegătorii din Slovacia au fost inundați de știri false și dezinformare, un adevărat val propagat din țară și din străinătate, în special din Rusia, înaintea scrutinului parlamentar anticipat din 30 septembrie.

Alegerile, declanșate după prăbușirea guvernului de centru-dreapta ales în 2020, sunt importante, deoarece ar putea aduce la putere un guvern mai prietenos cu Moscova, condus de Smer, partidul fostului premier Robert Fico, un politician populist care a adoptat un discurs tot mai critic la adresa Occidentului.

Exemple ale dezinformărilor sunt la tot pasul, arată publicația locală Aktuality.sk, care oferă o situație în timp real a alegerilor din Slovacia.

Cu câteva zile înainte de scrutin, pe rețelele sociale a început să circule o înregistrare audio cu o voce care seamănă cu cea a liderului Slovaciei Progresiste (PS), Michal Šimečka, principalul contracandidat al lui Fico, care a redus substanțial diferența din sondajele de opinie.

Vocea spune că partidul vrea să crească „drastic” prețurile la bere. „Creșterea prețului berii cu 70-100% este un instrument eficient pentru reducerea alcoolismului în Slovacia”, spune vocea.

„Deci noi credem că statul ar trebui să intre în acest fel în viața oamenilor, mai ales în viața privată. Creșterea drastică a prețului la bere este unul dintre punctele-cheie ale Slovaciei Progresiste și unul dintre primele lucruri pe care guvernul condus de PS le va pune în aplicare”, se mai arată în înregistrare.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

În vreme ce înregistrarea a fost deja distribuită de sute de persoane pe Facebook, iar zeci dintre acestea i-au trimis mesaje vulgare lui Šimeček, este vorba, de fapt, de o înșelătorie, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, scrie Aktuality.sk.

Šimečka însuși a subliniat că este vorba despre un „deepfake”. „Pentru a fi clar, nu dorim să modificăm în niciun fel prețul berii. Uneori beau și eu câte o bere și vreau să le spun tuturor: nu credeți în minciuni”, a asigurat el într-un videoclip postat pe Facebook.

365.000 de postări cu dezinformări în doar primele două săptămâni ale lunii septembrie

Specialiștii au avertizat din timp cu privire la pericolul reprezentat de fake news. „Ecosistemul dezinformării în Slovacia atinge în acest moment apogeul, înaintea votului”, a declarat Peter Duboczi, redactor-șef la Infosecurity.sk, într-un interviu acordat AFP.

Reset, o organizație nonprofit cu sediul la Londra, a declarat, de asemenea, că a monitorizat rețelele sociale slovace, oferind o cifră uimitoare. Analiza a descoperit peste 365.000 de postări care conțineau dezinformări și aveau legătură cu alegerile, în doar primele două săptămâni din septembrie, scrie site-ul televiziunii franceze France 24.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Mai mult, au spus specialiștii Reset, postările care încalcă termenii de utilizare a rețelelor sociale și care conțin dezinformare au generat o expunere de peste cinci ori mai mare decât o postare obișnuită.

Věra Jourová, comisara europeană pentru valori și transparență, a spus și ea, marți, că scrutinul din Slovacia este „un test” care va demonstra cât de vulnerabile sunt alegerile europene la „arma de manipulare în masă de milioane de euro” pe care Moscova o folosește pentru a se amesteca în campania electorală prin dezinformare online.

Votul este crucial „deoarece abordarea față de Rusia sau Ucraina este o linie de divizare”, a declarat vicepreședinta Comisiei Europene.

UE organizează, de asemenea, propriile alegeri pentru Parlamentul European în iunie anul viitor, iar riscul ca Moscova să intervină în acest scrutin este „deosebit de grav”, a spus Jourová.

„Statul rus s-a angajat în războiul ideilor pentru a polua spațiul nostru informațional cu jumătăți de adevăr și minciuni pentru a crea o imagine falsă conform căreia democrația nu este mai bună decât autocrația”, a spus ea.

Comisia și autoritatea slovacă de reglementare în domeniul mass-media au avut o serie de întâlniri la Bratislava la începutul acestei luni cu companii precum Meta (Facebook și Instagram), Alphabet (Google) și TikTok, spunându-le să investească mai mult pentru a limita această problemă, scrie Politico.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Jourová a declarat că Slovacia este un „teren fertil” pentru discursul rusesc prorăzboi, reluând temeri similare din partea unor cercetători independenți și a organismului de supraveghere a mass-media din țară.

Politicienii, cei mai mari propagatori de dezinformare

În vreme ce rețelele sociale au rolul lor în acest ecosistem al dezinformării, unii experți au arătat cu degetul spre clasa politică.

Cei mai puternici propagatori de dezinformare sunt, de departe, politicienii slovaci înșiși – mai degrabă decât influencerii, trolii ruși sau site-urile conspiraționiste, a declarat Peter Jancarik, cofondator al proiectului Konspiratori.sk, o bază de date publică a site-urilor de dezinformare cehe și slovace, potrivit France 24.

El a spus că cea mai mare victorie pentru site-urile de dezinformare nu este aceea de a avea mai mulți vizitatori online sau de a deveni mai populare, ci de a-și vedea retorica preluată de politicieni, în sfera publică.

„Pentru mulți politicieni slovaci, dezinformarea a devenit un instrument de comunicare de zi cu zi”, a spus acesta. Iar Robert Fico – ale cărui videoclipuri sunt printre cele mai populare în Slovacia pe Facebook, YouTube și Telegram – este un exemplu.

„Robert Fico manipulează dezinformarea într-o asemenea măsură încât chiar și cei mai inteligenți, cultivați și bine educați slovaci îl găsesc greu de înțeles”, a declarat pentru televiziunea francerză Alain Soubigou, lector principal de istorie contemporană a Europei Centrale la Sorbona.

Înaintea alegerilor, Fico și liderul partidului de extremă-dreapta Republika, Milan Uhrik, au avertizat deja alegătorii cu privire la o potențială fraudare a votului – o strategie folosită și de Donald Trump în tentativa sa eșuată de realegere în 2020.

Rusia beneficiază de valul de fake news

O mare parte din dezinformarea care a circulat în ultimele săptămâni servește intereselor rusești, spun specialiștii.

În campania electorală, Fico a afirmat că războiul din Ucraina „a început în 2014, când naziștii și fasciștii ucraineni au început să ucidă cetățeni ruși în Donețk și Luhansk”, în estul Ucrainei – repetând discursul folosit de președintele rus Vladimir Putin pentru a-și justifica invazia.

În aceeași ordine de idei, președintele Partidului Național Slovac, Andrej Danko, a declarat în iulie că teritoriile ocupate în prezent de Rusia în Ucraina nu sunt „ucrainene, din punct de vedere istoric”.

„Aceste canale de influență rusească nu sunt complet noi”, a declarat Soubigou. „O mare parte a clasei politice a fost formată în timpul erei comuniste, iar legăturile au existat dincolo de Revoluția de catifea din 1989” în ceea ce era atunci Cehoslovacia.

Experții au avertizat deja de câteva luni asupra riscului ridicat de interferență rusă în alegeri. Iar comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton, a vorbit în aprilie despre un „război hibrid pe rețelele sociale”.

De la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia în 2014, Slovacia a fost de altfel o țintă principală a dezinformării din partea Moscovei, a cărei ambasadă din Slovacia este o sursă bine cunoscută de propagandă.

Este cea mai activă dintre toate ambasadele rusești din lume, potrivit datelor de pe Facebook, a declarat Tomás Krissak, analist la Gerulata Technologies, un start-up specializat în amenințări hibride. De asemenea, aceasta răspândește multă dezinformare și discursuri manipulatoare, a adăugat el.

O înregistrare video din martie 2022 care arată un atașat militar adjunct de la ambasada Rusiei mituind un colaborator al celui mai mare site de dezinformare din Slovacia a provocat un scandal public uriaș. Bratislava a așteptat o săptămână și apoi a anunțat expulzarea a 35 de diplomați ruși ca răspuns.

Jancarik a declarat că reacția guvernului a venit „prea târziu”. „Dezinformarea la această scară nu este ceva care a avut loc doar în perioada electorală”, a precizat el, subliniind totodată numeroasele încercări insuficiente de reglementare a dezinformării și deficiențele în materie de responsabilitate din partea platformelor.

Iar propaganda pro-Kremlin pare să fi prins rădăcini. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Globsec, 51% dintre slovaci consideră că Ucraina și Occidentul sunt responsabili de invazia rusă.

Un teren fertil pentru dezinformare

Important pentru succesul campaniei de dezinformare este că ea vine pe fondul unor scandaluri politice și de corupție, în plină criză a inflației, și în contextul unei tot mai pronunțate lipse de încredere în clasa politică.

Kremlinul, a explicat Jancarik pentru France 24, vrea să profite de luptele interne din Slovacia pentru a-și extinde propria influență și pentru a se infiltra în discursul public într-o țară în care neîncrederea în mass-media și în partidele politice este în mod tradițional foarte mare.

„Oamenii simt cu adevărat că se află în mijlocul haosului. Ei nu știu care vor fi prețurile la energie, avem o inflație uriașă și avem un război alături”, a adăugat el.

„Consumatorii slovaci au suferit în mod direct consecințele războiului din Ucraina. Rusia ne furniza 80% din energie, iar deciziile luate la Bruxelles au afectat puternic nevoile energetice ale Slovaciei”, a spus și Soubigou, lectorul de la Sorbona.

Slovacia se confruntă, de asemenea, cu un aflux de migrație din sud, un fenomen care a alimentat discursul de ură al extremei drepte. Țara a detectat aproximativ 24.500 de migranți care au intrat ilegal în primele opt luni ale anului – cei mai mulți dintre ei venind din Serbia, prin Ungaria.

„Kremlinul ne privește probabil ca pe următoarea Ungarie, așa că vrea să aibă un cal troian în interiorul UE. Suntem în mod evident veriga cea mai slabă în UE și NATO”, a declarat Jancarik.

Cu toate acestea, relații mai strânse între Bratislava și Ungaria lui Viktor Orban în beneficiul Rusiei sunt puțin probabile, chiar și în cazul unei victorii a partidului lui Fico.

„Ungaria nu este o țară la fel de deschisă ca Slovacia și nu a beneficiat de atâtea investiții europene. În plus, Ungaria nu are moneda euro ca Slovacia, așa că politica sa economică nu este la fel de aliniată la cea de la Bruxelles”, a declarat Soubigou.

El a asigurat, de asemenea, că în societatea civilă slovacă există „anticorpi” care nu există în Ungaria. „Nu toți slovacii se lasă păcăliți de această propagandă teleghidată de la Moscova”, a spus el.

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News