„Șmecheria juridică” prin care Dumitru Buzatu a scăpat de interceptările din dosarul mitei în portbagaj. Cum au încălcat procurorii regulile ÎCCJ înainte să fi fost stabilite

Șase înregistrări ambientale realizate în perioada 16 februarie 2023 – 8 septembrie 2023, totalizând 65 de pagini, au picat testul de legalitate al judecătorului de cameră preliminară și au fost anulate, înainte ca Tribunalul Vaslui să dea „undă verde” pentru începerea procesului în care Dumitru Buzatu este acuzat de fapte de corupție.

Instanța a stabilit că faptele reținute de procurorii DNA în rechizitoriu sunt foarte clare, iar actul de sesizare corespunde exigențelor CEDO.

Pe scurt, Dumitru Buzatu a fost trimis în judecată pe data de 15 decembrie 2023 după ce, în calitate de președinte al Consiliului Județean Vaslui, a luat mită 1,25 de milioane de lei pentru deblocarea și urgentarea unor plăți de 12 milioane de lei aferente lucrărilor efectuate de firma de construcții SC SORAGMIN SRL la patru drumuri județene și două drumuri naționale din Vaslui.

Alături de Buzatu a mai fost trimis în judecată și expertul Radu Judele, pentru luare de mită și trafic de influență.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Un rol important în prinderea în flagrant delict a lui Dumitru Buzatu, la data de 22 septembrie 2023 – cu o geantă în care erau cei 1,25 de milioane de lei în portbagajul mașinii – l-a avut colaboratorul cu identitate reală Emil Savin, zis „Farmazon”, reprezentant al SC SORAGMIN SRL.

Avocații lui Buzatu: „DNA a depășit limitele”

Deoarece avocații lui Dumitru Buzatu n-aveau cum să conteste că fostul președinte CJ a fost prins cu mita în portbagaj – momentul fiind filmat – s-au concentrat pe discuțiile premergătoare flagrantului delict.

Despre folosirea lui „Farmazon” în anchetă în calitate de colaborator al DNA, avocații lui Dumitru Buzatu s-au plâns că acesta l-ar fi „instigat” pe șeful CJ Vaslui să ia mita și că, în cadrul discuțiilor interceptate ambiental, l-ar fi „provocat” să comită infracțiuni.

Apărătorii inculpaților au descoperit că judecătorii de la Tribunalul Vaslui au aprobat folosirea colaboratorilor cu identitate reală Emil Savin zis „Farmazon” și Iulian Bîrzu (n.r. – un angajat al acestuia) în scopul supravegherii lui Dumitru Buzatu și a lui Radu Judele.

Aprobarea instanței mergea până la interceptarea mesajelor SMS, nu și pentru înregistrarea audio-video de către cei doi colaboratori DNA, cu ajutorul aparaturii puse la dispoziție de către anchetatori.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Or – teoretizează instanța – una e supravegherea, alta e interceptarea, iar procurorii ar fi trebuit să ceară și să obțină un nou mandat de la judecător, dacă voiau ca Farmazon și angajatul lui să poarte „tehnică” asupra lor.

Cum au încălcat procurorii DNA regulile înainte ca ele să fi fost stabilite

Tribunalul Vaslui spune că aceste reguli au fost instituite de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți, prin Decizia 64 din 2 octombrie 2023.

Instanța recunoaște că aceste reguli au fost stabilite după ce Dumitru Buzatu a fost prins cu mita în portbagaj și, deci, mult după ce au avut loc discuțiile interceptate ambiental (16.02.2023 – 8.09.2023), dar spune că odată pronunțată Decizia 64 a ÎCCJ, ea trebuie aplicată în mod obligatoriu.

Deși, teoretic, deciziile ÎCCJ nu sunt aplicate retroactiv, ele sunt valabile ca „lege mai favorabilă”.

Iată ce reține Tribunalul Vaslui în motivarea deciziei din 29 aprilie 2024, prin care a anulat înregistrările efectuate de „Farmazon” și de angajatul lui:

• „Potrivit dispoziţiilor art. 148, alin. 3 Cod procedură penală «În cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, sesizează judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică. Dispoziţiile art. 141 se aplică în mod corespunzător».
• Aceste dispoziţii legale sunt deopotrivă aplicabile şi colaboratorilor cu identitate reală, faţă de dispoziţiile art. 148, alin. 10, care trimit la alin. 3 Cod procedură penală.
• Verificând actele dosarului de urmărire penală, judecătorul constată că procurorul nu a sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi în vederea emiterea mandatului de supraveghere pentru înregistrarea discuţiilor purtate şi supravegherea video, audio şi prin fotografiere a inculpaţilor (Judele Radu – n.r.) şi (Buzatu Dumitru – n.r.), prin folosirea de dispozitive de colaboratorii cu identitate reală.
• Autorizarea colaboratorilor de către procuror să efectueze astfel de acte, neurmată de sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi contravine dispoziţiilor art. 148, alin. 3 Cod procedură penală.
• Susţinerile procurorului de caz, potrivit cărora colaboratorii cu identitate reală (Bîrzu Iulian – n.r.) şi (Savin Emil – n.r.) au fost autorizaţi pentru a efectua înregistrări ambientale conform încheierii din 14 februarie 2023, pronunțată de Tribunalul Vaslui (…), sunt nefondate.
• Prin încheierea pronunţată, judecătorul de drepturi și libertăți a admis propunerea D.N.A. – S.T. Iași și a autorizat pe o durată de 30 de zile, de la data de 14.02.2023 până la data de 15.03.2023 (inclusiv) a unor metode de supraveghere tehnică constând în «interceptarea, localizarea și înregistrarea pe suport optic a convorbirilor și mesajelor de tip SMS și MMS, efectuate de la posturile telefonice deținute/folosite de numiții (Buzatu Dumitru, Judele Radu, Savin Emil și Bîrzu Iulian – n.r.), respectiv  a încuviinţat supravegherea video, audio și prin fotografiere, în mediul ambiental (fără ca organele de urmărire penală să pătrundă în spații private pentru a activa sau dezactiva mijloacele tehnice ce urmează a fi folosite pentru executarea măsurii supravegherii tehnice)» a numiților (Buzatu Dumitru, Judele Radu, Savin Emil și Bîrzu Iulian – n.r.). Au fost emise MST (mandate de supraveghere tehnică – n.r.) nr. 39-46 din 14.02.2023.
• Prin urmare, prin această încheiere a fost încuviinţată supravegherea în mediu ambiental a numiţilor (Savin Emil şi Bîrzu Iulian – n.r.) şi nu purtarea de către aceştia de dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video.
• Încheierea pronunţată (de instanță – n.r.) nu poate suplini autorizarea pe care procurorul trebuie să o solicite în mod expres judecătorului de drepturi şi libertăţi dacă doreşte ca colaboratorul să obţină personal, fotografii sau înregistrări cu ajutorul unor dispozitive de înregistrare.
• De asemenea, nici încheierile ulterioare prin care măsurile de supraveghere au fost prelungite nu conţin autorizarea colaboratorilor cu identitate reală să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări.
• Autorizarea ca colaboratorii cu identitate reală să fie filmaţi în mediul ambiental  în timp ce poartă conversaţii cu inculpaţii (Buzatu Dumitru și Judele Radu – n.r.) sau alte persoane implicate în cauză nu este echivalentă autorizării pe care o solicită art. 148, alin. 3 Cod procedură penală.
• Interpretarea dată de judecător dispoziţiilor art .148, alin. 3 Cod procedură penală în sensul că acestea instituie pentru procuror obligaţia de a sesiza judecătorul de drepturi şi libertăţi dacă apreciază necesar ca colaboratorul să efectueze înregistrări prin purtarea de dispozitive rezultă şi din Decizia nr. 64/2023 a ÎCCJ – completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală.
• Prin (Decizia 64/2023 a ICCJ – n.r.) s-a stabilit că (…) «sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere tehnică de aceeaşi natură emis anterior, aceste dispoziţii legale instituind o procedură specială».
• Este drept că la data la care colaboratorii cu identitate reală au folosit dispozitive tehnice pentru înregistrare nu era pronunţată decizia sus citată, aşa cum invocă procurorul, dar potrivit dispoziţiilor art. 477 Cod procedură penală, dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţe de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
• Având în vedere considerentele expuse, constatând din actele dosarului că colaboratorii cu identitate reală, (Savin Emil şi Bîrzu Iulian – n.r.), au folosit personal dispozitive tehnice de înregistrate, fără ca procurorul să solicite judecătorului de drepturi şi libertăţi autorizarea ca aceştia să le poată folosi, judecătorul constată că sancţiunea care intervine pentru efectuarea unor acte care contravin legii este nulitatea”, reține instanța în documentul citat.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Ce spune Înalta Curte despre folosirea colaboratorilor în anchete

Pe data de 2 octombrie 2023, Înalta Curte a pronunțat Decizia 64/2023, prin care judecătorii au avut de dezlegat următoarea chestiune de drept:

„Dacă, odată ce a fost încuviinţată de către judecător supravegherea video, audio sau prin fotografiere, mai este necesară o nouă sesizare a judecătorului de drepturi şi libertăţi în situaţiile în care în cauză este introdus un investigator (sau colaborator), ori acesta poate proceda la supraveghere tehnică în baza mandatului anterior emis de către judecător”.

ÎCCJ a statuat că supravegherea video, audio sau prin fotografiere este o metodă specială de supraveghere tehnică, iar utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor este o metodă specială de cercetare.

Din Completul pentru dezlegarea acestei chestiuni de drept a făcut parte și judecătoarea Lia Savonea, fostă șefă a CSM și o figură controversată a magistraturii.

Lia Savonea s-a remarcat în trecut prin aplicarea „la virgulă” a Marii Prescripții, prin susținerea modificărilor aduse de PSD la Legile Justiției și prin promovarea unor judecători sensibili la „drepturile inculpaților”.

Iată câteva extrase din Decizia 64/2023:

• „Prin utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor se înţelege, potrivit dispoziţiilor art. 138, alin. (10) din Codul de procedură penală, folosirea unei persoane cu o altă identitate decât cea reală în scopul obţinerii de date şi informaţii cu privire la săvârşirea unei infracţiuni.
• Rezultă, astfel, că suntem în prezenţa unei metode de cercetare ce are drept finalitate obţinerea de date şi informaţii, fără a putea fi echivalată cu un procedeu probator.
• Aşadar, supravegherea video, audio sau prin fotografiere şi utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală şi a colaboratorilor sunt metode speciale de supraveghere sau cercetare, secrete, utilizate de către autorităţile publice.
• Pornind de la interpretarea literală a textelor de lege, (…) în situaţia în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice pentru a obţine fotografii sau înregistrări audio şi video, este obligatorie sesizarea judecătorului de drepturi şi libertăţi în vederea emiterii unui nou mandat de supraveghere tehnică”, au stabilit judecătorii de la Înalta Curte pe 2 octombrie 2023.

Motivare: „Este evident pentru oricine că acuzația e prezentată clar”

În afară de cele șase interceptări ambientale excluse, judecătorul de la Tribunalul Vaslui a confirmat legalitatea rechizitoriului DNA și a dispus începerea judecății cu privire la Dumitru Buzatu și Radu Judele pentru luare de mită și trafic de influență:

• „Din conținutul rechizitoriului se constată că fapta reținută în sarcina inculpatului (Buzatu Dumitru – n.r.) este descrisă într-o modalitate adecvată, care permite determinarea cu claritate a acuzației, atât din perspectiva laturii obiective, cât și a celei subiective
• Din prezentarea situației de fapt reținută în rechizitoriu reiese în mod clar care au fost modalitățile alternative de săvârșirea a faptei avută în vedere de organul de urmărire penală, respectiv pretinderea în mod indirect și primirea sumei de 1.250.000 lei pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale inculpatului legate de urgentarea unor acte ce intră în atribuțiile sale de serviciu și anume acelea legate de efectuarea și aprobarea plății în valoare de 12.337.089 de lei aferente lucrărilor efectuate de către SC SORAGMIN SRL.
• Analizând conținutul rechizitoriului cu nr. 19 /P/2023 se poate aprecia în mod întemeiat că fapta pentru care a fost trimis în judecată inculpatul (Buzatu Dumitru – n.r.) este determinată, răspunde cerințelor de claritate, răspunde exigențelor CEDO, descrierea faptei nu este echivocă, nu este lacunară, permite stabilirea limitelor judecății precum şi formularea apărărilor.
• Este inutil să redăm în prezenta lucrare conținutul rechizitoriului sau părți ale acestuia, căci, parcurgându-l, este evident pentru oricine faptul că este redată foarte clar și cuprinzător situația de fapt conținând și considerații normative, situația de fapt detaliată, încadrarea juridică a faptei ce a fost reținută în sarcina inculpatului, probele care dovedesc activitatea infracțională reținută”, notează judecătorul.

Hotărârea Tribunalului Vaslui de începere a judecății în cazul mitei lui Dumitru Buzatu nu este definitivă, fiind deja contestată pe rolul Curții de Apel Iași, unde urmează să primească un prim termen de judecată.

FOTO: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro