Cât de sus „a urcat” soarele în mixul energiei electrice din România. „Combustibili fosili în UE sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani”

Dacă în anul 2022 această sursă acoperea 18,38% din necesarul de combustibil pentru producerea de electricitate, în anul 2024 ponderea sa a scăzut la 12,83%. 

Sute de MW anual din centrale fotovoltaice noi

În același interval de doi ani, energia fotovoltaică a înregistrat o creștere, cu un avans de 0,6% în contribuția sa la mixul energetic național.

Conform datelor furnizate de Transelectrica, analizate de portalul InfoClima, puterea instalată netă în centrale eoliene a crescut de la 2.966 MW în decembrie 2022 la 3.035 MW în decembrie 2024, cu mențiunea că în anul 2023 nu a fost instalat niciun MW suplimentar. 

În aceeași perioadă, capacitatea instalată în centralele fotovoltaice, dispecerizabile, a crescut de la 1.307 MW la 1.763 MW, dintre care 143 MW au fost adăugați în anul 2023 și 213 MW în anul 2024. Pe de altă parte, în România s-a înregistrat o creștere semnificativă a segmentului prosumatorilor. 

Numărul acestora a crescut de la 110.355 la finalul anului 2023 (cu o putere instalată de 1.442 MW) la 198.756 prosumatori și o capacitate totală instalată de 2.376 MW la data de 31 decembrie 2024. 

„Aportul prosumatorilor este relevant, întrucât aceștia contribuie direct la reducerea necesarului de energie din rețea prin autoconsum. În prezent, autoritățile nu dispun de date centralizate privind cantitatea totală de energie utilizată pentru autoconsum de către prosumatori. Singura informație disponibilă este cea referitoare la energia livrată efectiv în rețea, care, raportată la producția totală de energie electrică la nivel național, reprezintă puțin peste 1% la nivelul anului 2023”, spune Alexandru Ciocan, doctor în științe inginerești și membru al echipei Energy Policy Group, un think-tank independent și non-profit, cu sediul în București, specializat în politici de energie și climă, analiză de piață și strategie energetică.

Recomandări

Cum ar putea arăta motivarea CCR în cazul secretizării declarațiilor de avere. Profesorul de drept Cristian Clipa: „Procurorii nu trebuie să fie serviți ca la restaurant”

Peste 100.000 de module la Teiuș

Capacitatea de producție din surse fotovoltaice va crește semnificativ și în 2025. Pe 29 aprilie, compania daneză Eurowind Energy va inaugura la Teiuș, în județul Alba, cel mai mare parc fotovoltaic din România, finanțat din PNRR, cu o capacitate de 60,2 MW. 

Investiția în proiect se ridică la 55 de milioane de euro (TVA inclusă), din care finanțarea acordată de stat, prin PNRR, se ridică la 15 milioane de euro. Parcul fotovoltaic de la Teiuș a fost amenajat pe o suprafață de 80 de hectare, fiind amplasate peste 100.000 de module. 

Noul proiect va putea alimenta anual cu energie electrică până la 25.000 de gospodării, cifră avansată pe baza unui consum de energie electrică de 4.000 kWh per gospodărie, pe an. Din punctul de vedere al capacității, este al treilea parc din România, după cele de la Rătești (Argeș) și cel de la Părău (Brașov).

În luna februarie 2025, Teiuș Solar SRL, subsidiara locală a companiei daneze, a demarat un nou proiect ce vizează instalarea unui infrastructuri de stocare a energiei electrice cu o capacitate de minim 116.960 MWh și cu o capacitate de debitare/absorbție de minim 50% din valoarea acesteia. 

Valoarea totală a proiectului este estimată la 215 milioane de lei, cu TVA inclusă, iar din PNRR ar urma să se obțină suma de 37,8 milioane de lei. 

Recomandări

Cum poate fi redus deficitul bugetar fără creșteri de taxe. Soluțiile economiștilor: tăierea investițiilor inutile, taxarea inversă la TVA, eliminarea unor de programe de stat

Inițiatorii vizează obținerea unui ajutor de stat în valoare de maxim 65.000 de euro/MWh, respectiv 323.394,5000 lei/MWh, în termen de maxim 24 luni de la aprobarea proiectului. 

În acest an, compania daneză va pune în funcțiune și parcul eolian Pecineaga din județul Constanța, cu cele mai mari turbine din România, de 48 MW în total. 

Eurowind Energy este un important dezvoltator și operator de proiecte eoliene, solare și hibride, cu sediul în Hobro, Danemarca. 

Compania are peste 600 de angajați în 15 țări europene și în SUA și este prezentă pe piața din România din anul 2011.

Finanțări pentru stocarea energiei

Unul din cele mai mari dezavantaje ale energiei fotovoltaice este considerat caracterul său intermitent (energia este produsă doar cât este soare pe cer). 

Astfel rolul acesteia în mixul energetic poate varia considerabil pe parcursul zilei în piețele cu o pondere ridicată. 

În cele mai însorite momente ale zilei, energia solară fotovoltaică devine rapid principala sursă de electricitate în țări precum Chile și Țările de Jos, înainte de a scădea din nou odată cu apusul soarelui. 

Această variabilitate poate limita valorificarea completă a avantajelor oferite de energia electrică ieftină în orele de vârf ale producției solare. Bateriile sunt, în acest context, una din soluțiile esențiale pentru a menține beneficiile generării din orele de vârf. 

Recomandări

Digul subteran din Salina Praid s-a prăbușit. Minerii au încercat până în ultima clipă să salveze o secțiune a minei și au ieșit plângând

Acestea pot stoca electricitatea produsă ziua și elibera surplusul în rețea atunci când prin natura lor panourile fotovoltaice nu produc pe timpul nopții. Astfel prețul bateriilor este un element central în creșterea generării solare. 

„România a conștientizat necesitatea investițiilor în capacități de stocare a energiei, astfel că, pe parcursul anului 2024, capacitatea instalată la nivel de sistem energetic în baterii a crescut de la 16,2 MW (14 MWh) la 137 MW (269 MWh). În sprijinul acestei direcții strategice, Ministerul Energiei a lansat două apeluri de proiecte, unul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și celălalt din Fondul pentru Modernizare. 

În cadrul apelului finanțat din PNRR au fost deja semnate mai multe contracte de finanțare, marcând un pas important în dezvoltarea infrastructurii naționale de stocare a energiei. În acest sens, obiectivul asumat de România prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) prevede dezvoltarea unor sisteme de stocare cu baterii care să atingă, până în 2030, o capacitate instalată de cel puțin 1,2 GW, echivalentă cu aproximativ 2,4 GWh de energie stocată”, afirmă  Alexandru Ciocan.

Pe lângă proiectele gestionate la nivelul Ministerului Energiei, există apeluri de proiecte gestionate și de alte autorități. Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), sprijină investițiile în soluții verzi prin intermediul programului Casa Verde Fotovoltaice. 

Acest program a vizat pentru anul 2024 finanțarea alături de sistemele fotovoltaice, și instalarea de baterii pentru stocarea energiei. 

Suplimentar acestui apel de proiecte, în cursul anului 2025 este planificat un apel de proiecte dedicat exclusiv instalării de baterii la prosumatorii care dețin deja sisteme fotovoltaice, dar care în prezent nu beneficiază de această facilitate. 

Inițiativa are ca scop eficientizarea utilizării energiei regenerabile produse la nivel individual.

Energia solară, cea mai rapidă creștere timp de 20 de ani

Raportul EMBER, un think-tank global independent, specializat în accelerarea tranziției către energie curată prin analiză de date și politici publice, publicat în 8 aprilie 2025, semnalează că energia solară a devenit motorul tranziției energetice globale. Atât generarea, cât și instalarea de noi capacități au atins recorduri în 2024. 

Datele prezentate de autorii studiului indică faptul că producția de energie solară s-a dublat în ultimii trei ani, depășind 2.000 de TWh. 

Astfel, energia solară a fost, pentru al treilea an consecutiv, cea mai mare sursă de noi capacități de producție de electricitate la nivel global (+474 TWh) și, pentru al 20-lea an consecutiv, cea mai rapidă sursă de creștere (+29%). 

În același timp, în ultimii cinci ani, producția de cărbune a scăzut cu 182 TWh (-40%), Austria, Suedia și Portugalia renunțând complet la cărbune, în timp ce țări cu un aport important al cărbunelui în mixul energetic, precum Germania sau Coreea de Sud, au înregistrat închideri semnificative de centrale. 

Gazul a scăzut constant în ultimii 5 ani

Producția de gaze a scăzut, de asemenea, în fiecare dintre ultimii cinci ani, în 2024 fiind cu 139 TWh (-24%) mai mică decât în 2019. 

„Reducerea utilizării de gaze a consolidat securitatea energetică a blocului UE, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al volatilității prețurilor la gaze înregistrată în ultimii trei ani. 

Producția de energie pe bază de combustibili fosili în UE se află acum la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani (793 TWh). Motorul principal al acestei evoluții a fost creșterea semnificativă a producției de energie eoliană și solară. Ponderea energiei eoliene și solare în mixul energetic al UE a crescut de la 17% în 2019 la 29% în 2024, cu o creștere a producției de energie eoliană cu 113 TWh (+31%) și a celei solare cu 179 TWh (+143%)”, completează Alexandru Ciocan.

Scade prețul bateriilor

Studiul EMBER mai arată că atât tehnologia de stocare a energiei în baterii, cât și panourile fotovoltaice, a cunoscut reduceri rapide de costuri în ultimul deceniu. 

Prețul mediu al pachetelor de baterii litiu-ion a scăzut la 115 USD/kWh în 2024, o reducere de 20% față de anul precedent și cu 84% mai mic decât costul mediu de acum un deceniu. Odată cu scăderea prețurilor, instalările anuale de capacitate de stocare în baterii au crescut considerabil, cu o rată medie de 67% pe an în ultimii zece ani. 

„În România există un interes real pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile. Programele de finanțare gestionate de Ministerul Energiei reflectă acest interes crescut, prin numărul ridicat de proiecte depuse și sprijinul acordat investitorilor. 

Prima licitație organizată în cadrul schemei de Contracte pentru Diferență (CfD), desfășurată la sfârșitul anului trecut, s-a bucurat de un succes considerabil, demonstrând încrederea pieței în acest mecanism de sprijin. În prezent, Ministerul Energiei se pregătește să lanseze cea de-a doua licitație CfD. Cele două licitații împreună vizează sprijinirea dezvoltării a până la 5 GW de capacități de energie regenerabilă, un pas esențial pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare și tranziție energetică”, mai afirmă reprezentantul InfoClima.

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro